Legea pensiilor a trecut de Senat

Senatorii au votat proiectul privind legea pensiilor publice. Cu 81 de voturi pentru, 12 împotrivă şi 8 abţineri, actul normativ propus de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a trecut de camera superioară a Senatului şi va fi trimis spre dezbatere şi aprobare la Camera Deputaţilor, care este for decizional. Grupul USR s-a abţinut de la vot, deoarece nu este de acord cu menţinerea pensiilor speciale, iar senatorii PNL au votat împotriva actului normativ.

Dezbaterea legii pensiilor a început în Senat săptămâna trecută, când au avut loc dezbaterile generale, iar dezbaterea pe articole nu a putut fi finalizată miercurea trecută, deoarece senatorii PSD părăsiseră şedinţa, cvorumul nemaifiind asigurat. Odată cu reluarea dezbaterilor, ieri, Carmen Hărău, senator din partea PNL, a prezentat amendamentele propuse de opoziţie, argumentând fiecare text de lege în parte. Astfel, senatorii liberali au precizat că nu sunt de acord cu dispoziţiile prin care statul se atinge de sumele depuse la Pilonul II de pensii şi că ar dori să fie crescută, în următorii doi ani, la 6% contribuţia la acest pilon.

De asemenea, PNL nu este de acord cu penalizarea de către stat, la pensie, a angajaţilor cărora angajatorii nu le-au plătit contribuţiile sociale, deşi le-au reţinut pe statele de plată. O situaţie specială este a persoanelor încadrate în grupele de muncă, a persoanelor încadrate în condiţii speciale, precum şi a persoanelor cu handicap grav, amendamentele liberalilor dorind instituirea unei echităţi de tratament.

De asemenea, senatorii liberali au propus ca de reducerea vârstei de pensionare să poată beneficia şi persoanele care au adoptat copii şi i-au crescut până la vârsta de 16 ani, precum şi tutorii acestor copii. Carmen Hărău a prezentat şi amendamentul conform căruia şi femeile care au născut doi copii să beneficieze de reducerea vârstei de pensionare cu 4 ani, spre deosebire de textul propus de Ministerul Muncii care stabileşte că de reducere, cu 6 ani beneficiază femeile care au născut 3 copii şi i-au crescut şi îngrijit până la vârsta de 16 ani. Opoziţia a propus ca de reducere să beneficieze şi taţii care şi-au crescut singuri copiii sau cei din familiile în care mamele au renunţat la reducerea stabilită prin lege.

Toate aceste amendamente de mai sus au fost respinse prin votul majorităţii PSD-ALDE.

Printre amendamentele respinse s-au mai regăsit şi cele privind reducere vârstei de pensionare cu 2 ani pentru persoanele care au locuit şi au muncit timp de 30 de ani în zonele cu poluări remanente din ţara noastră, privind reducerea duratei căsătoriei la minimum 5 ani pentru soţul supravieţuitor, privind majorarea, începând cu anul 2022, valorii punctului de referinţă cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a salariului mediu brut. Tot la amendamente res­pinse de coaliţia PSD-ALDE s-au înscris şi cele formulate de senatorii USR, precum şi de Comisia pentru drepturile omului din Senat.

Un alt amendament important propus de PNL a fost ca legea să intre în totalitate în vigoare la 1 septembrie 2019 şi nu etapizat până la 1 septembrie 2021, cu excepţia măririi valorii punctului de pensie. Şi această propunere a fost respinsă la vot de coaliţia majoritar parlamentară PSD-ALDE.

Proiectul de lege propus de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale prevede că valorile punctului de pensie (în func­ţie de care se calculează pensiile) sunt următoarele: 1265 de lei de la 1 septembrie 2019, 1775 de lei de la 1 septembrie 2020, 1875 de lei de la 1 septembrie 2021.

Legea prevede că începând din anul 2022, valoarea punctului de referinţă creşte anual cu rata medie a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Punctul de referinţă este un alt indicator luat în calcul la stabilirea valorii pensiei şi reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie şi nivelul mediu al stagiilor de cotizare, adică 25.

Proiectul va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei anul viitor (când se va aplica doar de la 1 septembrie), un impact de 24,8 miliarde de lei în anul 2020 (alegeri locale şi parlamentare), iar în ultimul an de aplicare (2022) ar urma să aibă un impact de 81 miliarde de lei, în condiţiile în care cheltuiala statului român cu pensiile în acest an este de 61,5 miliarde de lei.