Legile pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea au 205 de amendamente de la parlamentari

Parlamentarii au depus 205 propuneri de amendare la cele trei proiecte asupra cărora Guvernul îşi va asuma răspunderea - Legea unică a salarizării, Legea educaţiei naţionale şi Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice. La proiectul de lege al educaţiei, au fost depuse 50 de propuneri de amendare, la legea privind salarizarea unică - 94, iar la proiectul privind reorganizarea agenţiilor guvernamentale - 61.

Membrii Guvernului se vor întâlni, duminică, de la ora 10.00, în şedinţă, pentru a stabili forma finală a legilor pentru care Executivul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului. Potrivit Agerpres, premierul Emil Boc a declarat că, sâmbătă, ministerele implicate vor analiza propunerile parlamentarilor, urmând ca duminică să se decidă forma finală a legilor pe care Executivul o va prezenta în plenul Parlamentului la asumare, prin acceptarea sau respingerea amendamentelor.

Secretarul general adjunct al Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, a precizat că cifra propunerilor nu este relevantă din punctul de vedere al numărului de amendamente. El a explicat că amendamentele au fost depuse atât din partea grupurilor parlamentare, a unor grupuri de senatori şi deputaţi care nu fac parte neapărat din acelaşi partid, cât şi de parlamentari independenţi, ale căror iniţiative se regăsesc în propunerile înaintate Secretariatului General.

Amendamentele au fost transmise, vineri, după ora 21.00, la Guvern. Executivul îşi va asuma răspunderea asupra celor trei legi în trei şedinţe consecutive programate marţi, de la ora 16.00 - pentru Legea educaţiei, ora 17.00 - pentru Legea unică a salarizării şi 18.00 - pentru Legea privind reorganizarea agenţiilor guvernamentale.

• Legea Educaţiei

Eliminarea religiei din trunchiul comun în licee, pe motiv că ar crea riscuri politice, este doar unul dintre cele mai importante amendamente formulate de senatorul democrat-liberal Radu F. Alexandru. De asemenea, democrat-liberalul a formulat şi un amendament privind exceptarea de la regulile de acreditare a institutelor cinematografice, alături de cele confesionale.

Alţi doi democrat-liberali, Viorel Badea şi Mihaela Popa, au formulat, de asemenea, câteva amendamente la Legea Educaţiei, care vizează sprijinirea învăţământului de toate nivelurile pentru etnicii români din afara graniţelor României. Cei doi propun două noi articole, unul privind acordarea de burse pentru tinerii români de peste hotare, în sistemul de învăţământ românesc, şi unul privind înfiinţarea şi susţinerea instituţiilor de învăţământ în comunităţile româneşti de peste hotare.

Un alt amendament al PD-L se referă la faptul că autorităţile locale vor trebui să fie consultate la numirea inspectorului şcolar, potrivit deputatului Sulfina Barbu.Totodată, ea a spus că un alt amendament prevede ca autorităţile locale să reprezinte o treime din componenţa Consiliului de Administraţie al şcolii, iar celelalte două treimi să fie fiecare reprezentate de cadre didactice şi de părinţi.

De asemenea, democrat-liberalii mai vizează ca liceele la care sunt mulţi candidaţi să-şi organizeze singure concursul de admitere.

Unul dintre amendamentele social-democraţilor la Legea educaţiei propune ca rezultatele şcolare obţinute pe parcursul claselor V-VIII să aibă o pondere de 20-25% în vederea continuării studiilor în clasa a IX-a. În articolul amendat se prevede că, pentru orientarea şcolară şi profesională a absolvenţilor clasei a VIII-a şi continuarea studiilor în clasa a IX-a, se iau în considerare rezultatele şcolare obţinute pe parcursul claselor V-VIII, ca indicator general al performanţelor elevului în raport cu standardele curriculare.

Potrivit unui alt amendament al PSD, tipul şi gradul deficienţei copilului se stabilesc de comisii de expertiză, interşcolare şi judeţene, subordonate inspectoratelor şcolare/centrelor judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională şi nu consiliilor judeţene, deoarece acestea nu au specialişti care să aibă competenţă în acest domeniu de expertiză.

Potrivit liberalilor Crin Antonescu şi Nicolae Robu, nemulţumirile PNL vizează în principal lipsa de autonomie a liceelor în organizarea concursului de admitere. PNL mai propune ca ciclurile de învăţământ să fie gândite pe structura 5+5+3 ani, pentru învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi învăţământul liceal. Un alt amendament al PNL vizează reglementarea proprietăţii intelectuale şi primirea studenţilor din alte state decât cele ale Uniunii Europene.

Liberalii au anunţat că nu renunţă la moţiunea de cenzură asupra Guvernului, pentru asumarea celor trei legi.

Studiul geografiei şi istoriei în limba maternă şi universităţi de sine stătătoare în limba minorităţilor sunt numai câteva dintre cele câteva zeci de amendamente pe care senatorii şi deputaţii UDMR le-au formulat la Legea educaţiei pentru care Guvernul îşi va suma răspunderea. Un alt amendament prevede că, în cazul universităţilor multiculturale, pentru programele de studiu în limbile minorităţilor, finanţarea de bază se acordă cu coeficient mărit.

• Legea unică a salarizării

Deputaţii democrat-liberali au convenit cu liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, să susţină un amendament la Legea unică a salarizării prin care legile speciale ale salarizării să fie discutate cu partenerii sociali. Liderul grupului PD-L de la Camera Deputaţilor, Mircea Toder, a declarat că democrat-liberalii au încercat să introducă în legea salarizării anumite funcţii care au fost omise în proiectul iniţial. Un exemplu în acest sens este domeniul navigaţiei fluviale, unde au apărut funcţii noi, iar altele au fost eliminate, după cum a precizat democrat-liberalul.

PD-L doreşte şi modificarea modului de ierarhizare şi de repartiţie a coeficienţilor de salarizare în administraţia publică locală. Liderul PD-L a precizat că s-a propus egalizarea, din punct de vedere al salarizării, a posturilor de preşedinţi ai consiliilor judeţene şi a celor de primari ai reşedinţelor de municipiu.

Şi la PNL, o parte dintre amendamentele depuse vin din partea federaţiei sindicale Cartel Alfa.

PSD a formulat la legea salarizării mai multe amendamente, printre care şi unul care urmăreşte echivalarea indemnizaţiei parlamentarilor cu cea a miniştrilor, pe motiv că actuala încadrare a senatorilor şi deputaţilor este greşită şi inechitabilă vizavi de puterea executivă, respectiv de miniştri.

Social-democraţii vizează şi reintroducerea sporului de doctorat printre cele care urmează să fie incluse în salariul bugetarilor. De asemenea, ei propun ca funcţiile de specialitate din domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice să fie salarizate conform celor din învăţământul universitar.

Senatorul Şerban Mihăilescu propune printr-un amendament asimilarea salarizării personalului de conducere din Consiliul Concurenţei cu indemnizaţiile magistraţilor.

Parlamentarii UDMR vor să amendeze proiectul legii salarizării unitare, în sensul introducerii unui amendament prin care sporul de stres pentru magistraţi să fie majorat, faţă de ceea ce a prevăzut Guvernul, de la 25% la 50%, iar cel de confidenţialitate de la 5% la 15%. Pe de altă parte, un alt amendament al parlamentarilor UDMR vizează salarizarea consilierilor ministrului Justiţiei.

UDMR a formulat şi un amendament prin care se propune introducerea salariului managerilor de oraşe, municipii şi judeţe, categorie profesională care a fost uitată din lege.

• Legea privind reorganizarea agenţiilor guvernamentale

Prin amendamentele formulate la Legea privind reorganizarea agenţiilor guvernamentale, PSD vrea menţinerea unora dintre agenţiile pe care Guvernul vrea să le desfiinţeze.

Printre amendamentele formulate se propune şi schimbarea subordonării unor agenţii - scoaterea de sub controlul Guvernului şi coordonarea premierului a Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei şi trecerea acestora în subordinea Parlamentului prin comisiile reunite economice ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. Există şi o propunere pentru trecerea Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din subordinea Guvernului, aşa cum prevede actul normativ, în cea Ministerului Agriculturii, şi comasarea acesteia cu Agenţia de Sănătate Publică.

Parlamentarii democrat-liberali propun, la capitolul restructurării agenţiilor, amendamente care fac referire la zona cadastrului. Potrivit liderului PD-L din Camera Deputaţilor, Mircea Toader, democrat-liberalii vor ca Autoritatea de Reglementare în domeniul Comunicaţiilor să rămână subordonată Parlamentului.

Unul dintre amendamentele udemeriştilor la legea reorganizării agenţiilor corectează o scăpare a Executivului şi anume faptul că nu a prevăzut, în textul legii, un termen până la care se va realiza efectiv desfiinţarea unor agenţii. "Ne-am gândit să le dăm un termen şi am prevăzut, printr-un amendament, 30 de zile de la adoptarea legii", a spus senatorul UDMR Attila Cseke.

Liberalii au o serie de argumente de fond împotriva acestei legi, unul dintre cele mai importante fiind acela că impactul său la nivel bugetar va fi unul neglijabil, de vreme ce are ca scop reducerea cheltuielilor bugetare cu doar 0,004%.

Liberalul Varujan Vosganian a explicat: "Restructurarea se face într-un mod cu totul arbitrar. La Agenţia pentru IMM este un membru al camarilei lui Boc şi de aceea nu se desfiinţează, deşi este inutilă. În schimb, Institutul Naţional de Administraţie, care este o instituţie solidă cu bani europeni, se desfiinţează. Nu am înţeles de ce Oficiul pentru Registrul Comerţului care era pe venituri proprii, trece pe buget, în timp ce Oficiul pentru Invenţii şi Mărci, care şi el era pe venituri proprii, nu trece pe buget".

El a mai precizat că liberalii au formulat, printre altele, un amendament prin care să se anuleze prevederea privind reducerea cu 15% a fondului de salarii prin acordarea de zile libere şi un amendament în care vor cere ca Institutul Naţional de Administraţie să nu se desfiinţeze.