English
Se zice pe la BNR că Legea dării în plată nr.77/2016, aşa cum va fi ajustată în urmarea deciziei Curţii Constituţionale din 25 octombrie 2016, "merge" către efectul esenţial, pe care îl preconizează Directiva 2014/ 17: umanizarea pieţei creditelor (n.n. implicit, de aici rezultă că, până acum, piaţa creditelor nu a fost umană, ci robotizată, diabolică sau din altă lume).
Afirmaţia vine de la domnul Adrian Vasilescu, actualmente consilierul nr.1 al domnului Isărescu (nota bene: cică sunt vreo 200 de toţi), adică de la cineva care era 100% sigur că legea dării în plată va fi declarată în întregime neconstituţională şi asta pentru că, în principal, ar fi "încălcat" Directiva 2014/17. În opinia domnului Vasilescu (şi a armadei de avocaţi care au atacat legea), această Directivă ar statua, totuşi, că nu se aplică niciunui credit aflat în derulare, ci numai creditelor viitoare. Văd că acum directiva cu pricina nu mai e încălcată, ci, dimpotrivă, îşi imprimă efectul esenţial ("umanizarea") asupra mult hulitei legi a dării în plată.
Frumos.
Mai mult chiar, ni se spune de la înălţimea BNR că Legea dării în plată nu doar că este un balsam care pictează în culori umane o inumană piaţă a creditelor, ci este chiar un colac de salvare pentru cei care nu îşi mai pot plăti datoriile, permiţându-le acum, după "ajustările" impuse de decizia CCR, să îşi păstreze casele.
Reamintesc că Legea dării în plată este aceeaşi lege care, în urmă cu şase luni, era de natură a omorî creditarea, precum şi de a zgudui puternic sistemul (vă reamintiţi, desigur, formula terifiantă utilizată de domnul Isărescu: risc sistemic sever) şi aceeaşi lege care, pentru organizaţii ca "Salvaţi copiii", "România curată" şi altele, arunca oamenii din case, cu tot cu copiii lor.
Este aceeaşi lege care a fost atacată la CCR de 700 de ori, exasperându-i până şi pe cei mai calmi magistraţi de acolo şi care, în peste 3000 de dosare, a fost suspendată de la aplicare, până la pronunţarea soluţiei CCR din 25 octombrie.
Pentru că nu există simţ al onoarei, nimeni nu îşi va da demisia pentru aceste predicţii greşite. Pentru că nu există interes real al autorităţilor să caute vinovaţi în curtea bancară, nimeni nu va fi pus să plătească zecile de milioane de euro pierdute cu furibunda campanie de torpilare a acestei legi. Pe planul siguranţei circuitului civil, multă vreme oamenii vor rămâne cu impresia că, dacă eşti suficient de puternic şi ai bani de aruncat pe fereastră, poţi ignora o lege. Dar aceasta este o problemă de rezolvat în facultăţile de drept în următorii 20 de ani.
Deocamdată, rămânem cu impreviziunea, pe care domnul Vasilescu o ştampilează: "cuvânt magic".
Ca să îi fie clar lobby-istului, troll-ului şi postacului bancar, precum şi avocatului din oficiu al băncilor, şefimea BNR, să reţinem că:
- legea DIP nu are caracter retroactiv; dimpotrivă, ea se aplică unor efecte viitoare ale unor contracte în derulare, chiar dacă acestea au fost încheiate înainte de 1 octombrie 2011; aş spune că CCR le-a dat o lecţie dură până şi acelor judecători de la Curtea de Apel Bucureşti care, într-un stil pur formalist, obişnuiau să respingă acţiuni întemeiate pe instituţia impreviziunii pe motiv că aceasta nu se aplică acelor contracte care apucaseră să fie semnate înainte de 1 octombrie 2011; e ciudat să vezi aceiaşi avocaţi, specialişti în drept intertemporal (??!) care s-au opus cu ardoare impreviziunii în contractele încheiate înainte de Codul civil, bucurându-se că soluţia CCR, rezonabilă şi "sofisiticată", impune analiza impreviziunii şi în aceste cazuri refuzate până săptămâna trecută de instanţe...;
- legea DIP nu încalcă dreptul de proprietate al vreunei bănci;
- legea DIP se aplică şi în cazul executărilor silite finalizate prin evacuarea din imobil a debitorului;
- efectul de îngheţare a contractului, consecutiv notificării de dare în plată, se menţine; înseamnă că, după notificare, indiferent cât va trage de timp banca, vor fi oprite orice plăţi către bancă, IFN sau colectorul de creanţe; cu un astfel de efect de îngheţare, debitorul va avea, în sfârşit, un instrument de facilitare a negocierii;
- în perioada de minim 30 de zile consecutivă notificării, debitorul va putea primi o ofertă de reducere a poverii, pe care să o poată duce la capăt sau, după caz, o acceptare a ofertei de dare în plată;
- în perioada de 1-2 zile petrecută în pasul doi, în faţa notarului, debitorul va putea avea aceeaşi opţiune - reducerea poverii sau transferul dreptului de proprietate în schimbul ştergerii datoriei;
- dacă şi numai dacă primii paşi eşuează, se va ajunge în faţa judecătorului, unde se va verifica dacă sunt îndeplinite condiţiile impreviziunii în persoana debitorului.
Înainte de final, câteva detalii relative la impreviziune, cuvântul magic la care se referă domnul Vasilescu.
Impreviziunea este un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor, ducând la pierderi mari sau la ruina debitorului, în favoarea creditorului; în relaţiile dintre consumator şi comerciant, acest dezechilibru este prezumat; de aici concluzia că banca, şi nu debitorul, trebuie să facă dovadă că acesta poate plăti datoria, fără să se ruineze; este o concluzie care rezultă din toată jurisprudenţa din ultimii 16 ani a CJUE[1].
Impreviziunea este un mecanism judiciar în trei paşi, care (i) începe cu o indicaţie a instanţei ca părţile să se înţeleagă în vederea reaşezării contractului pe baze echilibrate şi echitabile, (ii) continuă, în caz de eşec al primei etape, cu o revizuire judiciară a contractului având ca rezultantă o reducere a poverii debitorului şi (iii) se tranşează, în caz de imposibilitate a reducerii poverii, cu liberarea debitorului de obligaţii. În legea dării în plată, în forma iniţială, pentru simplificare, pentru reducerea costurilor cu avocaţii şi pentru reducerea gradului de încărcare a instanţelor cu procese consumatori versus bănci, primele două etape ale mecanismului impreviziunii erau suprimate. În varianta actuală, rezultantă a deciziei CCR, întrucât se oferă debitorului două şanse în plus de reaşezare a contractului şi de păstrare a imobilului oferit în plată în vederea liberării de datorii, soluţia CCR este mai favorabilă debitorului şi cu mult mai defavorabilă băncii. Faptul că băncile au obţinut referinţa la impreviziune este o victorie a la Pyrrhus a lor, dar asta e o treabă de tranşat între băncile plătitoare de onorarii imense şi avocaţii lor, şi nu treaba noastră.
Impreviziunea nu înseamnă că debitorul nu mai poate plăti deloc datoria, ci că el nu mai poate plăti fără să rişte ruină proprie. Un bugetar căruia i s-a tăiat salariul şi care a fost nevoit să suporte şi două salturi succesive ale cursului monedei de plată (în 2011, CHF a sărit la 4,1 lei; în 2015, acelaşi CHF a sărit la 4,5 lei şi a cam rămas acolo), un fost salariat concediat în colectiv sau pentru motive ce nu relevă culpa sa gravă, un medic sau un poliţist ori un profesor care aduce bani de la părinţi pentru a-şi achita ratele lunare, toţi sunt în stare de impreviziune şi, deci, au dreptul la revizuirea judiciară a contractului. De aceea i se permite judecătorului să reaşeze contractul pe baze echitabile. Încetarea contractului şi ştergerea datoriei se dispun doar în cazul în care realmente debitorul nu mai poate plăti, indiferent ce eforturi ar face.
În fine, voi reţine că, în sfârşit, a apărut un mecanism apt să neutralizeze terorismul contractual instaurat odată cu Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a Codului civil, lege care a interzis aplicarea impreviziunii la contractele încheiate înainte de 1 octombrie 2011. Până la acest moment, datornicii la bănci au fost trataţi mai rău că infractorii. Dacă un infractor poate primi o pedeapsă cu suspendare şi chiar poate să îşi păstreze banii obţinuţi prin fraudă, cu condiţia să fie de acord să toarne mituitul, dacă un fost condamnat poate fi reabilitat, dacă o firmă poate primi şansa unei reorganizări sau chiar o ştergere totală a datoriilor pentru un faliment scuzabil, ei bine, un datornic la bancă poate rămâne sclav etern pe plantaţia băncii şi poate fi evacuat din casă la prima abatere, dar şi vândut colectorilor de creanţe cu "preţuri" de 10% din valoarea restului creanţei (sumele au depăşit ridicolul în anul de graţie 2016, ajungând şi la valori de 0,1% ...). Iar un debitor insolvent, chiar dacă ar fi homeless (no income, no asset - NINA - este termenul mai dispreţuitor decât cel de boschetar pe care îl folosesc bancherii), rămâne ţinut obligat faţă de bancă încă cel puţin 10 ani de la data la care a cerut "protecţia" comisiei de insolvenţă.
Am vorbit despre acest terorism contractual încă din 2012. Aş putea spune că decizia de săptămâna trecută a CCR este un vis împlinit. Impreviziunea nu este ceva magic, ci un mecanism judiciar normal de adaptare a contractului, refuzat timp de 5 ani debitorilor captivi în contractele încheiate înainte de 2011. Iar băncile se vor "umaniza" nu prin magia impreviziunii, ci prin curăţarea ogorului propriu de banksteri.
[1]Conform jurisprudenţei CJUE (speţă VB Penzugyi Lizing Zrt vs Ferenc Schneider 9 noiembrie 2010, unde se citează, la pct.46, mai multe speţe: Oceano Grupo Editorial şi Salvat Editores, din 27 inie 2000; Mostaza Carlo din 26 octombire 2006; Asturcon Telecommunicaciones, din 6 octombrie 2009), un consumator se găseşte "într-o situaţie de inferioritate faţă de un vânzător sau furnizor în ceea ce priveşte atât puterea de negociere, cît şi nivelul de informare, situaţie care îl conduce la adeziunea la contractele redactate în prealabil de către vînzător sau furnizor, fără a putea exercita vreo influenţă asupra conţinutului acestuia"; aceeaşi jurisprudenţă a reţinut că regula după care o clauză abuzivă nu creează obligaţii pentru consumator (art. 6 alin.1 din Directiva 93/13/CEE) este o dispoziţie imperativă care urmăreşte să substituie echilibrul formal pe care îl instituie contractul între drepturile şi obligaţiile cocontractantilor printr-un echilibru real, de natură să restabilească egalitatea între părţi"; aşadar, principiul forţei obligatorii a contractului nu îşi găseşte aplicabilitatea în cazul clauzelor abuzive, aşa-zisul echilibru rezultat din voinţă exprimată a părţilor (un echilibru calificat de jurisprudenţa CJUE ca fiind formal) este înlocuit cu un echilbru real, în care părţile realmente sunt pe poziţii de egalitate, poziţii din care îşi vor putea urmări emolumentul contractului; "situaţia de inegalitate care există între consumator şi vânzător sau furnizor nu poate fi compensată decât printr-o intervenţie pozitivă, exterioară părţilor la contract" (speţă VB Penzugyi Lizing Zrt vs Ferenc Schneider 9 noiembrie 2010); această intervenţie pozitivă, în speţă, este în competenţa tribunalului, fiind o intervenţie judiciară; de aceea, nu doar lipsa negocierii este prezumată în aceste contracte, ci şi dezechilibrul funciar al prestaţiilor părţilor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Tratat de imprevizibilitate:-)
(mesaj trimis de The Brute în data de 01.11.2016, 05:55)
Exista imprevizibilitate in domeniulbancar, al asigurarilor, al pietei de capital.Cea mai bulversanta si naucitoare a fost cea a eliberarii celor 800 de milioane Euro din mai 2009, insotita ulterior de proceduri similare in ritm lunar.Cine a profitat de alinarea DISCONFORTULUI de refinantare? Bancile comerciale. Cine a fost nevoit sa suporte finantarea inlocuirii acestor rezerve? Statul Roman prin intermediul contribuabilului.Intrebare: A ajutat statul sistemul bancar prin infuzie de Capital sau a aparut din nou in pasivul BNR ca o MAGIE:-)
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 08:17)
Bagheta unuia de de la BT cu fustita.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 08:15)
Wow astept comentarii ale av Bancilor nu cioflingari care mai comenteaza, Cristi C te citesc.
Vasilescu demisia de urgenta, de onoare, de umanizare, de pensionare etc. ceva gasesti ca ai fost siarist cica pe vremea lui Ceasca.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 10:35)
Ai inceput programul de dimineata, nu cioflingare GCCC?
2.2. Multumesc Cristi C. (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Fara credit în data de 01.11.2016, 12:31)
Am uitat sa ma semnez, scuze.
Cristi C. multumesc de comentariu. Eu ma cam abtin ca ma depaseste subiectul, cred ca e de la avocat la av bancilor, de aceea astept niste comentarii avizate gen Turca&Zbarcea, Sova etc. aici sau maine in ziar.
Ce comentarii sa citesti care sunt cenzurate, scrise de cioflingari?
Multumesc.
3. salariatii din privat au venituri mai mici
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 08:30)
Ce s-a intamplat cu legea insolventei? ce continut are contestatia la CCR facuta de Guv/Ciolos? ce faceti cu invartitu in jurul cozii cu definitii pe imprevizibilitate!!!??? pana nu se mai aplica nimic??? doar sa venim la vot??!!
n "Impreviziunea nu înseamnă că debitorul nu mai poate plăti deloc datoria, ci că el nu mai poate plăti fără să rişte ruină proprie. Un bugetar căruia i s-a tăiat salariul şi care a fost nevoit să suporte şi două salturi succesive ale cursului monedei de plată (în 2011, CHF a sărit la 4,1 lei; în 2015, acelaşi CHF a sărit la 4,5 lei şi a cam rămas acolo), un fost salariat concediat în "
4. Impreviziune e si pentru ambele parti.
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 08:35)
Ambele parti contractante sunt supuse impreviziunii.
Dar e mai eficient sa sustii populismul, pe banii altora, si in acest timp tu sa faci bani din problemele oamenilor.
5. fără titlu
(mesaj trimis de Radu în data de 01.11.2016, 08:50)
Sa le luam pe rand ca nu s multe. 1. Dle Piperea de ce incercati sa ne aburiti? Legea, dupa decizia CCR, nu mai are nimic de a face cu originalul, asa ca va bateti cu pumnul in piept degeaba.
2.Citez din dvs: Încetarea contractului şi ştergerea datoriei se dispun doar în cazul în care realmente debitorul nu mai poate plăti, indiferent ce eforturi ar face.Pai exact asta difera fata de legea dvs. unde putea da in plata oricine indifernt de motiv. Sau nu?
3.Punctul de mai sus scoate de sub incidenta legii 93,4% dintre benficiari. 4. N-am inteles ce se ntampla daca clientul pierde procesul? Sau e exclus?
5.1. hotul neprins (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de un guru în data de 01.11.2016, 10:33)
Deci daca esti inselat de cineva dar poti plati inselaciunea poate continua :) Nu cred ca bancile vor dori prea multe procese ,iar alea destepte vor incerca negocieri cu clientii pt a nu ajunge in instanta .Oricum plata ratelor se suspenda pana la finalizarea procesului deci banca pierde dedoua ori daca ajunge in instanta pt un eventual castig care nu se stie ce probabilitate are :) Eu zic ca se vor renegocia multe contracte pana se va ajunge la o valoare a ratei suportabila si un principal apropiat de valoare de piata de acum a locuintei.Din momentul ala abia nu va mai face sens pt multi sa dea in plata.
6. fără titlu
(mesaj trimis de Cristi C în data de 01.11.2016, 10:28)
Ultima propoziție a lui Piperea este o afirmație nedemonstrată și care nu reiese din decizia a CJUE amintită.
Să recapitulăm: se prezumă dezechilibrul informațional și cel al puterii de negociere. Nu rezultă nicicum din decizie (pentru cine a citit-o în întregime) că ar exista un viitor dezechilibru al prestației părților pentru care debitorul nu este nevoie să mai ofere niciun fel de dovezi instanței asupra caracterului "excesiv de oneros", caracter al contractului care nu se prezumă ci trebuie demonstrat.
O simplă regulă de reducere la absurd demonstrează că Piperea nu are dreptate. Dacă toate contractele consumatorilor sunt prezumate a fi "excesiv de oneroase pentru debitor", debitorul nefiind obligat să demonstreze nimic, atunci toate contractele consumatorilor sunt întotdeauna afectate de:
1) reaua-credință a expertului cu care consumatorul încheie contractul (deci toți comercianții profesioniști sunt escroci și nu pot întocmi un contract win-win)
2) schimbarea excepțională a condițiilor care transformă un contract inițial acceptabil de către debitor în ceva "excesiv de oneros".
Piperea ori minte, ori dezinformează. El leagă două fenomene distincte. Clauzele abuzive care duc la caracterul "excesiv de oneros" al contractului, conform deciziei. Și impreviziunea în general, ca urmare a devalorizării imobilelor, etc. Sunt două lucruri separate și incompatibile. Dacă imobilul s-a devalorizat, acest lucru nu este motiv pentru impreviziune deoarece banca nu a prestat nimic pentru construcția acestuia ci o terță parte.
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 10:43)
1. Băncile au mutat pierderile pe debitori. Despre ce contract win-win vorbesti? Delirezi de dimineata?
2. Clauzele abuzive reprezinta un fenomen izolat sau unul generalizat?
Fii decent și nu răspunde, întrebările sunt retorice.
6.2. ipoteca (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de un guru în data de 01.11.2016, 10:44)
Intrebarea e de ce naiba se constituie o ipoteca daca ea nu e indestulatoare pt banca in caz de probleme ale creditacului ?Valoarea din evaluarea apartamentului de ce creaza obligatii doar creditacului si bancii nu ?Banca accepta acel raport de evaluare cand da banii pt ca altfel nu l-ar cere si ar da cat cere vanzatorul.Deci banca accepta implicit ca in caz de probleme valoarea imobilului acopera creditul.E asa de greu , Cristi C.? Creditul pt banca e un activ garantat cu un imobil a carui valoare de evaluare a acceptat-o.De ce banca se acopera prin contract pasand toata posibila variatie a activului in viitor in carca creditacului pt care casa e un pasiv ?Sunt la forex si banca face hedging pe spinarea fraierului sau vorbim de ipoteca indestulatoare ?
6.3. impreviziune (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de un guru în data de 01.11.2016, 10:52)
Daca creditacul nu poate invoca impreviziunea din motiv de scadere a valorii imobilului este clar ca toate bancile care au cerut garantii suplimentare cand pretul imo s-a prabusit au actionat abuziv pt ca si banca isi asuma prin contract implicit devalorizarea garantiei ipotecare.Intrebarea e cat trebuie sa fie avansul la un credit ipotecar pt a acoperi posibila devalorizare in viitor si daca statulin relatie cu bancile poate invoca impreviziunea in caz de probleme la Prima Casa ?Adica vorba lui Moromete de unde sa-ti dau ma nu vezi ca nu am ? :))))
6.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de Bedergiu în data de 01.11.2016, 11:04)
Si minte si dezinformeaza urecheatul asta. Esenta legii lui de doi bani nu mai exista. Dar el calmeaza lumea [Fragment eliminat, conform regulamentului.], ca sa mai prinda plevusca cu dosare de DIP si sa le ia banu' Ce fac in instante, nu e treaba lui ! Ce? Parca la 44235/3/2014 cu Bancpost, nu a pierdut de l-au ascultat aia cu urechea? Asta nu inseamna ca nu si-a incasat omul banii pentru reprezentare si nu s-a laudat peste tot de victoria obtinuta :)))))))))))))
Impreviziunea e clara, dar daca ar recunoastea asta si-ar pierde 80% dintre clienti:
"(1) Părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei.
(2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună:
a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor;
b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabiste."
Adicatelea indivizii de gen Hadarean sau Stanescu nu mai pot da in plata. Nicio instanta din lumea nu le-ar mai accepta dosarele. La ei contractele nu sunt oneroase pentru ei din moment ce incaseaza chirii pentru proprietatile alea. Ah, ca nu le mai ies aceleasi profituri, sigur, dar asta nu inseamna ca au contracte excesiv de oneroase ci doar ca trebuie sa revina printre oamenii de rand si sa taie un pic din profituri, lucru normal in capitalism.Tot in acelasi registru, nici madame Scarlat sau Leana "Loterista" nu vor mai putea da in plata cand vor ele pentru ca "rata a ajuns mai mare decat o chirie in zona".
6.5. speculatori (răspuns la opinia nr. 6.4)
(mesaj trimis de un guru în data de 01.11.2016, 11:10)
Cu speculatorii e alta treaba .E bine sa nu mai fie cei corecti dar disperati in sapa de lemn si impinsi la gesturi disperate.
6.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 11:15)
Despre aia disperati toata lumea a fost de acord ca trebuie ajutati. Numai ca Piperea nu ii reprezinta pe aia amarati !
6.7. completare (răspuns la opinia nr. 6.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 12:13)
nu stiu daca voi aveti experienta creditului, eu am si poate nu numai eu pot afirma ca atunci cand evaluatorul agreat de banca ti-ai facut evaluarea bunului ipotecat, doar daca valoarea ipotecii =125% din valoare creditului cerut, primeai credit. Asta se poate dovedi f. clar din analiza dosarelor aprobate, multe aflate acum in dificultate/impreviziune (??!!)
6.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 12:58)
Zau? Si atunci poate ne spui cum plecau unii cu roabele de bani din banci in 2007? Cum era aia cu spaguta data evaluatorului de tine si de proprietar sa scoata aparatamentul cu vreo 30.000 de euro mai scump in acte ca sa iti ramana si tie de-un aragaz, un maglavais pe pereti, traditionalul chef de casa cu neamurile din Cogealati si de-un concediu ca sa ne tragem sufletul dupa atat efort si stress? Cum se faceau astea daca valoare ipotecii trebuia sa fie 125%?!
6.9. tocmai esenta legii a fost scoasa in fata de CCR (răspuns la opinia nr. 6.4)
(mesaj trimis de Vezi tu, Rabegitule în data de 01.11.2016, 13:03)
si aici se vede frumusetea ei!
6.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de pentru Cristi în data de 01.11.2016, 13:08)
Daca impreviziunea si clauzele abuzive ar fi doua lucruri total distincte, de ce pana in prezent contractele de credit nu s-au ajustat datorita devalorizarii imobilelor?!
6.11. o ipoteca cat roaba, sau cine are spate, are parte (răspuns la opinia nr. 6.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 13:45)
Poate tu ai plecat cu roaba, poate amici tai! In cazul meu s-a intamplat pe bune!
Dar asta nu este treaba mea ca si creditat. Banca nu a acceptat si nu s-a bazat decat pe evaluatorii ei. Sa platesc eu si tot neamu meu pt imprevizunea legata de "hotu la hotz trage"?!
Inseamna ca au dreptate aparatorii bancilor, in frunte cu bnru: saracele banci cum au fost ele violate de clienmtii rapaci si deflorate de imprevizibilitate, aaau si vai, vai!
6.12. Pt 6.2 și 6.10 (răspuns la opinia nr. 6.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 01.11.2016, 14:04)
Dacă nu mă înșel, rolul ipotecii este în primul rând (și cred că singurul) de a oferi un drept accesoriu creditorului fără deposedarea debitorului, iar în funcție de rangul ei, o (super)prioritate a cererilor creditorului în fața altora.
Executarea suplimentară a debitorului există și în alte sisteme juridice. În cel comun (englez) se cheamă "deficiency judgement".
Părerea mea este că un creditor nu acoperă niciodată riscul în totalitate. Dacă ar face-o, atunci, oriunde pe planetă, creditele ipotecare, fiind pe perioade foarte lungi, ar fi inaccesibile, devenind prea scumpe.
Pentru că istoria noastră nu este foarte relevantă, să ne uităm la o economie dezvoltată precum SUA. Iată o listă a crizelor economice din ultimii 35 de ani (dacă am avea o ipotecă pe termen foarte lung).
1980 recession Jan 1980 --- 5 ani
Early 1980s recession July 1981 --- 1 an
Early 1990s recession July 1990 --- 7 ani
Early 2000s recession March 2001 --- 10 ani
Great Recession Dec 2007 --- 6 ani
O criză economică importantă poate lovi în valoarea anumitor active, dar lovește inegal. În cazul nostru, a înjumătățit valoarea imobilelor dar la nivelul UE, lucrurile nu au stat atât de rău.
Cum și cât ar trebui să rezerve o bancă din creditul inițial pentru a fi sigură că, după ce trece în medie prin vreo 4-5 crize economice majore, să poată să își obțină banii pe care i-a creditat pentru achiziția imobiliară? Creditele non-recourse (cu dare în plată) din străinătate încep de la avans 40% și nu depășesc 20 de ani, plus dobândă mai mare.
Dacă ai înțelege și ce rol are evaluatorul imobiliar, ai înțelege că el nu evaluează direcții seculare ale pieței imobiliare și nici situații macro-economice, mișcări externe de capital sau viitoare crize politice sau economice. El evaluează piața pe termen scurt, un an, doi. Îți este chiar așa greu de înțeles? Oare tu poți lucra cu orizonturi de timp de 30 de ani? Nimeni nu poate. Iar cei care îți spun că pot, te mint.
Iar ajustarea din întrebarea 6.10 este și mai simplu. Banca ți-a livrat bani, așteaptă o sumă echivalentă înapoi. Banca nu a fost sub nicio formă implicată în alegerea imobilului. Nu a venit să îți spună că "nu vrem aici pentru că nu este vandabil în perioada de criză, nu vrem lângă groapa de gunoi, nu vrem pereții verzi, nu vrem lângă cimitir, nu vrem la ultimul etaj, nu vrem cu fața către combinatul chimic, nu vrem cu fața către piciorul podului, etc".
Casa și valoarea ei este problema ta. Și poate deveni și mai acută dacă banca cere o garanție suplimentară atunci când bunul se devalorizează. Băncile nu prea au făcut acest lucru în România pentru că ar pune debitorii în mari probleme. De unde să mai vină cineva cu a doua casă pentru a acoperi devalorizarea primului imobil achiziționat prin credit ipotecare?
6.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.12)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 14:35)
O simplă schema Ponzi din povestea cu broscuțe.
Evaluatorii înșiși au afirmat că evaluările din România se fac în baza a trei anunțuri, fără statistici, fără considerarea costurilor, la vrăjeală, gen, de cât să vă pun, dublu doriți?
Banca nu-și asumă nimic, asemeni cămătarului Gelu, vrea mălaiu promis și-ți dă bani pentru orice. Spre deosebire de cămătaru Gelu, nu-ți dă bani din banii ei. :)))))
6.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.12)
(mesaj trimis de zz în data de 01.11.2016, 15:05)
Catelului care a pierdut lupta, nu i-a mai ramas decat schelalaitul, uitandu-se inapoi in timp ce fuge cu coada intre picioare, incercand in acelasi timp sa dea impresia ca e plin de curaj la gandul ca stapanul lui mai are motiv sa-i dea un os de ros.
6.15. Bravo ,Cristi ! (răspuns la opinia nr. 6.12)
(mesaj trimis de Un guru în data de 01.11.2016, 15:32)
Vezi asta imi place la tine ca esti baiat destept ! Deci tu cu degetelul tau spui ca in strainatate creditele cu dare in plata au avans 40% , perioada pana in 20 de ani ,dobanzi mai mari .Pana aici e bine.Dar ce sa vezi ?Astia pe la noi au scazut iar avansurile spre 15% .Sa inteleg ca joaca iar la casino ? Spui ca banca nu isi asuma evaluarea.Ba si-o asuma pt ca altfel nu ar corela suma cu evaluarea si ar da bani fara numar :) Spui ca evaluarea corecta e in sarcina creditacului .Fals.Atunci de ce se cere evaluator ? Creditacul poate fi maturator ,brutar ,etc de unde competenta la el sa evalueze un bun si mai ales posibila variatie a lui in viitor , nu mai zic intr-o moneda straina ? Tu ai vazut macar ca la Forex scriu aia mare atentie puteti pierde toti banii ?Unde scrie pe contractele imo asta ? De aia zic ,esti destept dar nu benevolent :)
6.16. Finantele au prioeitate (răspuns la opinia nr. 6.12)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 15:46)
Bancile/creditorul e nr 2.
La crize cred ca ai gresit 80-80-- 5 ani ... .
6.17. Adevarul (răspuns la opinia nr. 6.11)
(mesaj trimis de Un guru în data de 01.11.2016, 15:49)
Bancile fugeau dupa cote piata.Tranzactii multe si la valori tot mai mari cresteau profiturile din active pt banci si cota piata si umflau buzunarele de bonusuri babane.Cristi stie asta foarte bine :) Basca faptul ca scaderea valorii garantiei ar fi implicat provizioane pt banci asa ca cine a avut interes de umflat bula ?Fraierii de creditaci ca sa plateasca rata dubla la o cloaca supraevaluata ?Nu cred.Interesul aluia care cumpara e sa plateasca putin nu mult ca nu a innebunit nimeni ,doar ca atunci cand evaluatorul si banca umfla pretul masele sunt usor de pacalit .Cititi articolele bancilor din 2008 ce viitor luminos previzionau ele pt cloace.Dar acum nici usturoi nu au mancat :) Rusinica :)
6.18. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.12)
(mesaj trimis de Ma, Cristi, ma în data de 01.11.2016, 16:12)
Sa presupunem ca tu esti un bun crestin, grijuliu cu bunurile tale si cu banuti la tescherea. Daca vin eu sa ma imprumuti cu 1000 de Euro, tu ce faci? Imi dai asa pur si simplu? Nu, ca nu vrei sa iti faci pomeni cu mine, pomenile le faci la biserica, stai si te gandesti, la ce imi trebuie bani, pe ce perioada ii vreau si daca voi putea sa iti dau inapoi banii. Stai analizezi si daca iti convine, imi dai, daca nu, nu. Vezi, asa ar trebui sa faca si bancile, sa analizeze. Numai ca bancile nu stau deloc sa analizeze, ele dau imprumuri cu nemiluitai, pe considerentul ca riscul e mare, acoperiti de o forma ex. imprumut imobiliar, ca sa nu zica Mugurica ceva, si pe urma Dumnezeu cu mila! In cel mai rau caz, vand creditele la colectorii de creanta si tot ies in castig. De ce oare?
6.19. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.15)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 16:21)
Avansurile nu sunt la 15% ! Cel mai mic e pe undeva pe la 20% la o banca ungureasca, CEC-ul si alte banci practica 15% NUMAI daca aduci o garantie suplimentara. Suntem singura tara DIN LUME in care avansurile pentru ipotecare au crescut asa mult in ultima vreme. In Anglia, cu tot Brexit-ul, au scazut, sunt pe undeva pe la 10%, in state americane cum sunt California, Nevada, Washington, Maine, New Hampshire, avansurile pleaca de pe undeva de pe la 7%. Numai la noi au sarit in aer. Deci, Cristi cam are dreptate.
2. Daca lucrurile erau cu LDP asa cum spun postacii GCCC impreuna cu Piperea, acum avansurile erau la 50%. Insa lucrurile nu stau asa. CCR nu a scos in fata esenta legii, asa cum spunea cersetorul de la 6.9. CCR tocmai a anihilat esenta legii coapta de Piperea, Zamfir si Dan. Esenta era ca orice bisnitar sa dea in plata cand vrea si sa isi negocieze cum vrea el ratele. Plus blocaj pe piata de vanzari si clientela tanara borfasilor imobiliari Diaconu, Mitache, Hadarean, Juravlea, ca doar de asta au sponsorizat aia la greu toata miscarea. Acum s-au cam lins pe bot baietii. Acum e cam complicat sa dai in plata sau sa santajezi banca cu darea in plata cand tie de fapt contractul ala nu numai ca nu iti aduce pierderi ba iti aduce si bani, asa cum e cazul golanului de pe Remetea cu cele 3(TREI) case. Chiar contopistul care e autorul articolului spune, cu jumatate de gura, ca nu prea mai poate da oricine in plata fara acordul instantei si al bancii:
"Impreviziunea este un mecanism judiciar în trei paşi, care (i) începe cu o indicaţie a instanţei ca părţile să se înţeleagă în vederea reaşezării contractului pe baze echilibrate şi echitabile, (ii) continuă, în caz de eşec al primei etape, cu o revizuire judiciară a contractului având ca rezultantă o reducere a poverii debitorului şi (iii) se tranşează, în caz de imposibilitate a reducerii poverii, cu liberarea debitorului de obligaţii"
6.20. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.13)
(mesaj trimis de iMondo în data de 01.11.2016, 16:26)
Hai noroc Pavel Vasile. Ce mai faci tocanare? Aud ca te bucuri ca a venit iarna si poti renunta la frigider, consuma mult, acum poti sa-ti tii bulendrele pe pervazul caminului ca sa vada lumea ca ai parizer si zacusca si muraturi ca "bastanii"
6.21. pariu ca sunt :) (răspuns la opinia nr. 6.19)
(mesaj trimis de un guru în data de 01.11.2016, 16:44)
Cauta si vei gasi 15% .Nu bat campii ca altii :)
6.22. verifica (răspuns la opinia nr. 6.21)
(mesaj trimis de un guru în data de 01.11.2016, 16:48)
15% fara garantii suplimentare garantat :) Nu mai compara cu alte state cu istoric imo solid ca nu se pupa :) Te pupa ,Zinu :)
6.23. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.19)
(mesaj trimis de pentru 6.19 în data de 01.11.2016, 17:06)
Stii, pentru ca bisnitarii sa dea casa in plata, nu era nevoie de o lege. Ei o dau oricum si cand vor. Platesc ratele cand vor si iau credite cate vor, chiar fara buletin si adeverinta de salarii.
6.24. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.22)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 17:16)
Da tu exemplu de O SINGURA banca cu 15% fara garantii suplimentare, daca poti.
2. Sa intelegem ca alte tari pot fi date exemplu de voi numai cand va convine, cand nu...
6.25. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.23)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 17:17)
Pentru ca bisnitarii sa returneze casele fara sa dea banii inapoi era nevoie de o lege. Mai pune mana un pic pe carte
6.26. pt. tonetarul imondo (răspuns la opinia nr. 6.20)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 18:23)
Vezi ca ai declarat pe toneta cu zero angajati venituri (profiturile sunt de-a dreptul ridicole) anuale mai mici decat veniturile mele lunare.
Serveste niste zacusca, dar nu uita de lamâie.
6.27. greu :) (răspuns la opinia nr. 6.24)
(mesaj trimis de un guru în data de 01.11.2016, 23:00)
Ti-am spus ca e banca cu Zinu :) Nu stii care e ? :) Verifica.
7. "De toți" :-)
(mesaj trimis de Florin în data de 01.11.2016, 11:09)
Mie cel mai mult mi-a plăcut din articol formularea asta.
Vorbind despre consilierii lui Isărescu apare perla: "nota bene: cică sunt vreo 200 de toţi"
Sau a vrut să scrie netoți ? :-)
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 11:10)
Esti plin de spirit postacule :)))) Te scrie Necula pe vreo lista si primesti la sfarsitul lunii vreo 30 de bani bonus sau ai bagat tu asa ca sa-ti impresionezi sefii?
7.2. "Postac" (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de Florin în data de 01.11.2016, 12:09)
Dacă faceți o căutare pe site după comentariile cu numele "Florin" veți vedea ca aș muri de foame cu cei 30 de bani care spuneți ca i-aș primi.
Rămâne atunci (cred eu) partea cu "spiritul" :-)
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 11:57)
Impreviziunea nu inseamna ca debitorul trebuie sa demonstreze ca nu mai poate plati, ci faptul ca in urma unui eveniment pe care acesta nu l-a putut controla, obligatiile din contract au devenit excesiv de oneroase. D-l Piperea ocoleste sensul Legii DIP care nu avea in vedere toate cazurile de debitori care au fost obligati sa suporte ei singuri devalorizarea pretului imobilelor. Acum o intoarce si mentioneaza ca legea DIP este despre cei care nu mai pot sa plateasca. In realitate, decizia CCR este un mare castig al bancilor si o pierdere a consumatorilor, deoarece esenta ei a disparut.
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 13:14)
Crezi ce vrei,dar fără Dip oamenii s-au sinucis datorita creditelor.
Acum pot scăpa de sclavie.Mare diferență.
8.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 13:17)
Acum 5 ani băncile tunau și fulgerau când a apărut impreviziunea.
ACUM cică ăsta e câștigul lor😀.
Ei bine impreviziunea o sa-i apere și pe cei cu prima casă când o creste ROBOR.
ATUNCI SA VEZI PETRECERE.
8.3. observ cum deturneaza dialogul de la scopul initia (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 14:24)
Mai frate, ce va mai pricepeti la plimbat vorbele... im[previzibilitatea nu este numai legata de scaderea valoriii imobilelor - asta e subiectul interesant pt banci! ci si faptul ca ne-au fost taiate salariile datorita aceleasi crize ec ce a facut sa explodeze in sus chf-ul. REPET: dece mama dracului, cand m-am dus la banca cu adeverinta de venit < decat ratele nici nu arunca privirea inspre aceahartie??? iata de ce: ca nu se pune decat impreviziunea lor? [Impreviziunea nu inseamna ca debitorul trebuie sa demonstreze ca nu mai poate plati, ci faptul ca in urma unui eveniment pe care acesta nu l-a putut controla, obligatiile din contract au devenit excesiv de oneroase]
Legiuitorii si restu pleiadei care zicese ca va ocupati cu legea, faceti pe prostii? sau chiar sunteti?
8.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.3)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 01.11.2016, 14:35)
Pentru că trebuie demonstrat că este "excesiv de oneros". Hai să luăm un contra-exemplu.
Să spunem că lucrezi în legiunea străină pe 10 mii de € / lună. În mod evident, nu îți propui să ieși la pensie de acolo. Nu ai cum decât pe scut, la ce riscuri îți asumi.
Dar, pe baza adeverinței de venit, iei un credit pentru un apartament în Palatul Peleș. Apoi îți dai demisia din legiunea străină și te angajezi în armata română pe 1000 €. Te duci la bancă cu noua adeverință de venit și îi ceri băncii să reducă rata de la 5000 €/lună la 400 €/lună. Tu ai accepta asta? Evident că nu. Asta vrea și justiția. Să fie evident caracterul de excesiv de oneros.
8.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 14:37)
Dublarea ratei e un argument suficient în instanță. :))))))))))
8.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 15:06)
excesiv de oneros inseamna ca aveam o rata de 500 chf la 2,2 lei , iar acum platesc 500 chf la 4,2 lei? se incadreaza in definitia ta?
8.7. este plauzibil exemplul tau (răspuns la opinia nr. 8.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 15:20)
Sunt convins ca la cata imaginatie au unii se poate sa apara si astfel de cazuri, DAR, de ce se trimite oricare lege la aprobat, fara metodologia de aplicare? fara definirea clara a cazurilor si situatiilor (care trebuie sa fie majoritare/de masa, ca sa se justifice emiterea legii) in care se aplica acele prevederi? Stiu raspunsul: 1. ca suntem in an electoral; 2.avem parlamentarii pe care I-am votat; 3. se mai amana putin eventuale iesiri in strada ....
8.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 15:53)
Sportivi, fotballisti se mai pot califica in ex dat de tine. Cum vezi solutia?
8.9. Oneros (răspuns la opinia nr. 8.4)
(mesaj trimis de Un guru în data de 01.11.2016, 15:54)
Hai , mai Cristi ca e simplu :) Scazi din ce castiga oameni cosul minim de consum ,intretinerea ,etc , scoala copiilor , si vezi daca ce ramane mai poate acoperi rata ,Ce e asa greu ?
8.10. 8.9 ai mai uitat cate ceva (răspuns la opinia nr. 8.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 16:07)
suni un prieten (daca mai raspunde...) apelezi la soacra, la parinti, ca sa fie banca indestulata
8.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 16:23)
Corect, asa cum traiesti tu de-o viata din pensia maica-tii
8.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 16:32)
amice, esti prost
8.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.12)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 16:42)
amice, esti milog
8.14. nu toti plesnesc de bunastare, ca tine (răspuns la opinia nr. 8.13)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 16:55)
Taci si vezi-ti de jucarii forex, cand te plictisesti totusi, pune mana si munceste ceva serios. Ca mine.
8.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.14)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 17:18)
Munca ta de postac e una serioasa? Eu nu cred.
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 15:14)
Piperea nu era ala care spunea, la inceputul anului, ca tinerii care isi cumpara o casa prin credit falimenteaza tara, nu lasa banii sa ajunga in economie, asta in timp ce CHIAR EL avea un credit ipotecar de 800.000 euro????
9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 17:22)
Probabil se referea la Programul Pima Casa, si da, chiar avea dreptate! Statul nu are ce cauta aici, statul daca poate si vrea da locuite sociale si atat, nimic mai mult. Altfel baga banii mei, ai tai, ai tuturor intr-o gaura negra. In plus, Programul Prima Casa nu face decat sa tina preturile apartamentelor ridicate, ceea ce iar e o prostie.
9.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 17:34)
1. Piperea nu se referea numai la Prima Casa. Ci la tinerii care cumpara o casa in general. "Tinerii debutanti", cum ii numea el, care erau vinovati pentru toate stihiile economice pentru vroiau sa isi cumpere o casa.
2. In mod paradoxal cand colegii de la PNL ai domnului Zamfir tepuiau FNGCIMM nu am auzit pe nimeni sarind sa faca scandal despre ceea ce se intampla cu "banii mei si ai tai si ai altuia". Cand acelasi fond ajuta familiile tinere sa aiba un inceput mai lin e viata se rupe tara in doua, gauri negre, supernove, desi 99,7% dintre tinerii astia sunt cu ratele la zi, spre deosebire de altii care urla cu copiii spanzurati de gat prin parlament ca vor conversii, dari in plata, cursuri istorice sau alte nazbatii.
9.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.2)
(mesaj trimis de A fi liber insemna a fi responsabil în data de 01.11.2016, 18:58)
Ideea e ca nu tot ce zboara se mananca si nu tot ce sclipeste e aur! Nimic nu se obtine dintr-o data si fara efort. Noi, ca romani, ne plagem mult, aruncam anafura pe tot si pe toate, fara sa ne ne uitam intai la noi si in ograda noastra. Nu zic ca suntem un popor norocos, nu zic ca nu trebuie sa ne plagem de modul cum suntem tratati si cum suntem condusi in atara noastra, dar nu ne-ar stica putina prevedere. Avem dretul sa ne plagem de banci, avem dreptul sa ne plagem de contractele preformulate, avem dreptul sa-i dam pe tot in judecata, insa nu trebuie sa uitam ca suntem oameni si nu trebuie sa lasam pe nimeni sa ne calce demnitatea in picioare. De ex. in cazul nostru cu bancile, nu ar trebui sa ne repezim sa luam credite, desi, recunosc e greu de stat prin chirie, ar trebui, in principiu sa incercam sa ne stangem cati mai multi din banii de un apartament si apoi sa ne aruncam la un credit. stiu ca e greu, dar e realizabil. Stii de ce taranul roman s-a ferit si se fereste in continuare de banci? Ar trebui sa-l asculti pe unul ce spune referitor la acest subiect.
9.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 19:02)
Se feresc tinerii de bancii pe capete,de asta s-au calcat in picioare peste 20.000 de familii de tineri, din mai incoace, ca sa obtina un credit :))))))))
9.5. E usor cu sfaturile.... (răspuns la opinia nr. 9.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 19:43)
Tu realizezi ca traiesti intr-o tara in care venitul mediu al unei familii tinere cu studii superioare, cu program de munca de cate 10 ore zilnic, este vreo 2700-2900 lei? Poate ne spui tu de unde poate economisii o asemenea familie, 20.000-30.000 euro dupa ce au platit chirie, facturi, haine, mancare, etc.?
9.6. E usor cu sfaturile.... (răspuns la opinia nr. 9.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 19:45)
Tu realizezi ca traiesti intr-o tara in care venitul mediu al unei familii tinere cu studii superioare, cu program de munca de cate 10 ore zilnic, este vreo 2700-2900 lei? Poate ne spui tu de unde poate economisii o asemenea familie, 20.000-30.000 euro dupa ce au platit chirie, facturi, haine, mancare, etc.?
9.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.1)
(mesaj trimis de Dragos în data de 01.11.2016, 20:56)
Pai asta e rolul statului se pare, sa bage banii nostri sub orice forma in buzunarele bancilor straine. Se pare ca este esenta UE.
10. NU prea sunt sanse in stadiul actual
(mesaj trimis de nvs în data de 01.11.2016, 16:54)
Este evident ca, din moment de CCR a respins devalorizarea imobilului ca argument, legea DIP este neaplicabila pentru majoritatea cazurilor. Asa-zisele victorii ale retroactivitatii, etc sunt pur teoretice.
Ca argument ca nu e ok, e ca aprigul domn Zamfir nu mai e pe la nici o TV...
DAu un ex: eu cu greu am castigat comisioanele abuzive (desi toata tara vorbea), la prima instanta am pierdut, la a 2-a cei 2 judecatori au avut pareri contrare, abia in comisia de 3 judecatori am castigat cu 2 la 1.
Cum va putea un debitor sa explice si sa castige un proces pe baza unui termen atat de abstract ca impreviziunea?!
Din pacate, din lege nu rezulta argumente in favoarea ajungerii la judecata, in sensul negocierii
Imi exprim parerea ca, daca s-ar fi gasit o solutie sa se faca un calcul al sumelor totale incasate de banca (rata+dobanda) si valoarea de vanzare a imobilului, sa rezulte cumva un start in negocierea si exonerarea debitorului de a plati diferenta de credit. E doar o parere, e clar da dobanda e diferita de rata dar ar putea fi interpretat in instanta poate...
In rest, Dl Piperea a muncit, a adus ceva nou (fata de altii) cu toata opozitia de care a avut parte. Dar orice lucru este perfectibil...
10.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2016, 17:42)
Ca argument ar mai fi si tacerea pocaitului de neam sambatar si a fonfaitului alcoolic. Ma rog, Robu oricum la orele astea e in prag de coma alcoolica, dar oricum, in timpul zilei era guraliv. De cateva zile foarte slab a mai scuipat ceva damblagiul de la Cisnadie, vis-a-vis de subiect.
11. atentie la neatentie!!!!
(mesaj trimis de imprevizibilu în data de 01.11.2016, 20:54)
Nici nu comentez sau vorba unui clasic 'Nici nu salut, La revedere"