Khaled Meshaal, liderul politic al Hamas, a declarat că Israel nu a reuşit să îşi atingă obiectivele şi a mulţumit Egiptului şi Iranului pentru susţinere în timpul recent încheiatului conflict.
"După opt zile, Dumnezeu le-a luat mâna de pe oamenii din Gaza şi au fost nevoiţi să accepte condiţiile mişcării de rezistenţă", a afirmat domnia sa, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la Cairo.
Khaled Meshaal a mulţumit Egiptului, condus de către "curajosul" preşedinte Mohammed Morsi, pentru faptul că s-a comportat responsabil şi a înţeles cererile mişcării de rezistenţă şi a poporului palestinian.
Liderul Hamas şi-a arătat şi recunoştinţa faţă de Iran, despre care a afirmat că avut un rol în înarmarea mişcării, în timpul conflictului. Această recunoştinţă se manifestă în ciuda neînţelegerilor pe care gruparea palestiniană şi guvernul de la Teheran le au cu privire la situaţia din Siria, a precizat domnia sa.
Khaled Meshaal a avertizat Israelul să nu încalce acordul de încetare a focului. "Dacă respectaţi acordul, îl vom respecta şi noi. Dacă nu îl respectaţi, armele sunt în mâinile noastre", a avetizat domnia sa.
Pe de altă parte, conducătorii armatei israeliane s-au declarat foarte satisfăcuţi cu succesele pe care le-au realizat în timpul conflictului. Forţele de Apărare Israeliene (FAI) au reuşit să afecteze semnificativ capacităţile ofensive ale Hamas, potrivit reprezentanţilor acesteia. Scopul armatei a fost să distrugă o parte dintre cele 12.000 de rachete pe care este estimat că Hamas le-ar deţine, precum şi să distrugă tunelurile care ar fi folosite pentru trafic de armament către Fâşia Gaza, au explicat oficiali.
Câştigurile de ordin militar au fost unul dintre factorii care au făcut ca Israelul să accepte armistiţiul, au declarat reprezentanţii armatei israeliene.
Pe lângă faptul că a permis distrugerea de rachete ale Hamas, conflictul a demonstrat capacităţile de apărare ale Israelului, notează CNN. Sistemul Iron Dome a interceptat 84% dintre rachetele pe care Hamas le-a lansat către ţinte civile din Israel, potrivit armatei israeliene. Costurile pe care această apărare le-a ridicat au depăşit 30 milioane dolari, cele aproximativ 500 de rachete lansate având un cost unitar de 62.000 dolari.
Oficialii FAI au adăugat că au forţele armate au reuşit să distrugă 140 de tunele folosite pentru traficul de arme şi 26 de tunele folosite pentru fabricarea şi depozitarea de armament. Statele Unite au încercat să determine Egiptul să închidă tunelurile de la graniţa cu Fâşia Gaza, prin care Israel şi SUA suspectează că armament iranian ar fi transportat în teritoriul palestinian.
Pregătirile pentru o invazie terestră, care nu a mai avut loc, a servit drept o simulare pentru armata israeliană, care se va dovedi benefică, în cazul în care o astfel de operaţiune va fi lansată pen viitor, potrivit oficialilor FAI.
Însă, Khaled Meshaal a declarat că bombardamentele israeliene au afectat mai mult infrastructura civilă din Fâşia Gaza, decât capacităţile militare ale Hamas. Domnia sa a afirmat: "Au vrut să distrugă infrastructura Hamas şi astăzi (n.r. miercuri) pretind că au făcut acest lucru. Nu neg că au făcut multe. Putem să numărăm câte clădiri au distrus, câte birouri de presă au distrus, câţi copii au ucis şi câţi jurnalişti şi fotografi au ucis. Aceasta este realizarea lor. Nu au nimic altceva ce să arate".
În ciuda eficienţei pe care sistemul de apărare anti-rachetă al Israelului a arătat-o, conflictul a demonstrat că nu este nevoie de multe rachete pentru a crea haos, una sau două care să cadă în zone populate fiind suficiente pentru a stârni panica şi genera un răspuns militar din partea Israelului, arată CNN.
• Israel şi Hamas, ambele câştigătoare în urma conflictului
Ambele tabere care au participat la conflict se pot considera victorioase, potrivit analiştilor. Israel, care are programate alegeri pentru 22 ianuarie, a reuşit să îl ucidă pe liderul militar al Hamas, Ahmed al-Jaabari. Numărul victimelor din rândurile populaţiei a fost redus, datorită sistemului Iron Dome, iar evitarea unei invazii terestre, care, dacă s-ar fi soldat cu pierderi în rândul armatei, ar fi putut să reducă susţinerea populaţiei pentru guvern, poate fi considerată un succes.
La rândul său, Hamas a ieşit din conflict mai puternică, reuşind să îşi consolideze controlul în Fâşia Gaza şi să obţină o legitimitate sporită. În ochii palestinienilor, gruparea a avut cea mai fermă poziţie faţă de Egipt din istoria sa, lansând rachete cu o rază de acţiune mai mare ca oricând. Iar, în cazul în care s-ar ajunge la un acord mai extins, vor fi reuşit să uşureze diminueze blocada economică asupra fâşiei.
Câştigul Hamas reprezintă pierderea Fatah şi a preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas. Acesta ar fi trebuit să reprezinte latura moderată care îi reprezintă pe palestinieni, însă, acum, nu mai poate pretinde că ar vorbi în numele întregii populaţii şi a arătat că nu are nicio influenţă în relaţia cu Hamas.
• Egipt, rol decisiv în încheierea luptelor
Conflictul dintre Israel şi Hamas, în special încheierea acestuia, au arătat importanţa pe care Egipt poate să o aibă în regiune. Preşedintele ţării, Mohammed Morsi, pe care mulţi l-au considerat a fi depăşit de situaţie, a dovedit că poate să navigheze într-un ocean de interese concurente, inclusiv cele ale egiptene. Şeful de stat a arătat că poate să aducă Hamas la masa negocierilor şi să îi convingă pe conducătorii grupării să accepte încetarea focului, iar reuşita negocierilor i-a adus capital politic atât în lumea arabă, cât şi în relaţia cu Statele Unite.
• Iran, mai precaut, din cauza Iron Dome
În ceea ce priveşte Iranul, acesta ar putea să interpreteze modul în care Israelul s-a apărat de rachetele lansate de către Hamas drept un semn că ar trebui să manifeste precauţie, în cazul în care ar intenţiona să se bazeze pe Hamas pentru ajutor, dacă un atac israelian asupra facilităţilor sale nucleare l-ar determina să răspundă, consideră unul dintre analiştii contactaţi de CNN."Israel s-ar putea dovdi capabilă să reziste în faţa unor atacuri ale Hamas sau Hezbollah, dacă acestea vor susţine Iranul într-un război, ceea ce face ca Teheranul să se simtă ceva mai vulnerabil astăzi decât în urmă cu una sau două săptămâni", a explicat acesta.