Lira turcească - în continuă cădere, ca urmare a intervenţiilor lui Erdogan

Lira turcească a continuat să se prăbuşească în raport cu dolarul american în ultimele zile, moneda Turciei înregistrând o depreciere de peste 24% în acest an, ultimul val venind pe fondul unui mix de factori printre care retensionarea relaţiilor dintre Turcia şi Vest şi decizia inexplicabilă a Băncii Centrale a Turciei de a reduce dobânda de politică monetară cu 200 de puncte de bază, de la 18% la 16%.

Lira turcească este moneda cu cea mai slabă performanţă în acest an din rândul pieţelor emergente. În data de 14 octombrie moneda Turciei se tranzacţiona la 9,18 lire/dolar, iar ieri raportul liră/dolar a urcat la un moment dat ieri şi până la 9,82. Preşedintele turc Tayyip Erdogan a anunţat sâmbătă că ambasadorii a zece state vestice nu mai sunt bine-veniţi în ţară după ce au solicitat public eliberarea unui critic al regimului Erdogan.

Presiunea pe vânzare era deja destul de puternică după reducerea dobânzii-cheie de săptămâna trecută. Reducerea dobânzii este aberantă din punct de vedere economic pentru că inflaţia anuală a fost în septembrie de 19,6% în Turcia - de aproape patru ori ţinta oficială - şi este probabil să accelereze.

Motivaţia deciziei este teoria neconvenţională a preşedintelui turc Erdogan care crede că dobânzile ridicate nu controlează inflaţia ci mai degrabă o cauzează. Secvenţa anterioară de depreciere a lirei turceşti a venit tot în urma unei intervenţii în forţă a lui Erdogan, care a dat afară la mijlocul acestei luni trei bancheri centrali din comitetul de politică monetară - ceea ce nu a făcut decât să distrugă fărâma de credibilitate de care se mai bucura banca centrală a Turciei ca urmare a eforturilor de combatere a inflaţiei din finalul lui 2020 şi de pe parcursul lui 2021.

Aceasta a fost a patra oară în ultimii doi ani şi jumătate când Erdogan intervine să schimbe conducerea entităţii bancare centrale. Actualul guvernator, Sahap Kavcioglu, este de altfel al patrulea guvernator din 2019 încoace.

Potrivit presei turceşti, guvernatorul Kavcioglu este şi el adeptul teoriei neortodoxe în care crede preşedintele Tayyip Erdogan - în luna februarie acesta a scris în publicaţia Yeni Safak că dobânzile ridicate duc "indirect" la o inflaţie mai mare. Kavcioclu este fost bancher şi parlamentar al partidului de guvernământ al lui Erdogan.

Analiştii anticipau o scădere a dobânzii săptămâna trecută, însă una mai mică, de 50 sau 100 de puncte de bază. De notat că guvernatorul Băncii Turciei a fost numit de Erdogan în luna martie, după ce tot preşedintele turc l-a demis în mod neaşteptat pe fostul guvernator Naci Agbal. În martie, lira a pierdut şi 16% în faţa dolarului american.

Demiterea lui Naci Agbal din martie a venit după ce banca centrală a operat o majorare a dobânzii-cheie de 200 de puncte de bază, care a dus-o la 19% de unde abia luna trecută a fost redusă. Agbal mai crescuse dobânzile înainte, chiar cu 4,75% la o dobândă de 15%, majorările fiind impuse de inflaţia anuală care în Turcia a ajuns la 16% în februarie. Preşedintele turc s-a plâns de mai multe ori în public de dobânzile ridicate din Turcia, chiar intitulând dobânzile drept "părinţii a tot ce este rău".

Turcia a devenit în ultimii ani o sursă masivă de incertitudine generând cam la fiecare şase luni câte o criză. Fuga capitalurilor din Turcia şi devalorizarea monedei naţionale sunt aşteptate să aducă ceva fluxuri de capitaluri volatile pe pieţele din regiunea noastră şi o nouă accelerare a inflaţiei în Turcia.