LIVE - VIDEO DEZBATEREA ONLINE BURSA - Ce probleme prezintă tehnologia 5G şi ce probleme rezolvă

Actualizare - Dr. Nicolae Oacă, Consultant în telecomunicaţii: "Rolul autorităţilor nu se rezumă doar la încasarea contravalorii licenţelor 5G, ci să asigure condiţii pentru implementarea cu succes a acestei noi tehnologii"

Rolul autorităţilor nu se rezumă doar la încasarea contravalorii licenţelor 5G, ci să asigure condiţii pentru implementarea cu succes a acestei noi tehnologii, spune Nicolae Oacă, specialist în telecomunicaţii.

Acesta a propus construirea de către autorităţi a unui ghişeu unic, online, pentru obţinerea de autorizări de construire a infrastructurii 5G: antene, cabluri de fibră optică şi aşa mai departe. El a spus că acest ghişeu ar trebui să apară înainte de licitaţia 5G, dar şi că discuţia planează de 1 an de zile şi până acum nu s-a făcut nimic. Asta spre deosebire de Germania, unde acolo a apărut un astfel de instrument.

Oacă a mai notat că toate acestea ar trebui să se regăsească în strategia 5G a României, al cărei draft a fost scris anul trecut sub presiunea OUG 114/2018 şi sub care se propunea doar "să se ia bani de pa operatori".

"Strategia trebuie rescrisă nu să ia bani de la furnizori ci să dezvolte digitalizarea României şi să reducă decalajul digital faţă de celelalte ţări (...) Rolul autorităţilor nu se rezumă doar la încasarea contravalorii licenţelor 5G, ci să asigure condiţii pentru implementarea cu succes a acestei noi tehnologii. De asemenea, telecomunicaţiile trebuie scoase urgent de sub tutela transporturilor pentru a nu împărtăşi soarta acestora", a spus Nicolae Oacă.

Actualizare - SIMONA NEAGU, HEAD L&DR, CLIFFORD CHANCE BADEA: "Noua legislaţie trebuie corelată cu reglementările actuale şi cu cele europene"

Proiectul de lege referitor la tehnologia 5G aflat în dezbatere publică interferează cu reglementările în vigoare, este de părere Simona Neagu, Head L&DR la Clifford Chance Badea.

Domnia sa a precizat: "Proiectul de lege lansat în dezbatere aduce în discuţie o nouă autorizaţie, aceea a producătorilor de tehnologii, în condiţiile în care, în legislaţia din ţara noastră, existau alte două autorizaţii, pe care ar trebui să ne uităm şi să vedem în ce măsură interferează sau nu cu noua autorizaţie.

Este vorba de autorizaţia generală emisă pentru furnizorii de servicii de telecomunicaţii electronice şi de verificarea şi certificarea securităţii sistemelor informatice".

Conform doamnei Neagu, avem deja o legislaţie coerentă şi conformă cu dreptul european, respectiv OUG 111/2011 privind comunicaţiile electronice şi legea 362/2018 privind asigurarea nivelului comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice. Cele două acte normative implementează, la rândul lor, două directive europene - Directiva cadru privind comunicaţiile electronice şi Directiva privind asigurarea nivelului de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice, a menţionat specialistul.

În opinia sa, din prima directivă, cea privind comunicaţiile electronice, trebuie scoase în evidenţă două aspecte fundamentale - a fost înfiinţată o autoritate naţională independentă neutră, care în România a primit denumirea de ANCOM, şi a fost instituit principiul reglementării neutre din punct de vedere tehnologic. Principiul reglementării neutre înseamnă că nu trebuie impuse constrângeri, că trebuie evitate discriminările şi că orice fel de reglementare trebuie să fie proporţională, a adăugat Simona Neagu, apreciind: "Conform legislaţiei în vigoare, nu există restricţii cu privire la tehnologiile pe care operatorii intenţionează să le folosească. Prin noul proiect de lege se introduc interdicţii şi limitări ale acestui drept. Prin introducerea acestora, se interferează cu autorizaţia generală pe care o emite ANCOM. Se pune întrebarea dacă această interferenţă este corectă sau nu, dacă nu ar fi recomandabil să existe un alt mecanism, unul prin care ANCOM să fie cel care evaluează şi impune obligaţiile.

Există în legislaţie un instrument prin care ANCOM poate să impună anumite restricţii operatorilor. Analizând aceste restricţii din toate perspectivele pe care le oferă legea în vigoare, cadrul legislativ existent pare mult mai bine definit şi mult mai bine delimitat decât proiectul de lege propus, pentru că puterea ANCOM este delimitată prin anumite criterii legale, decizia ei trebuind să aibă un caracter obiectiv justificat. Orice deicizie a ANCOM trebuie să fie raportată la tipul de reţea şi serviciu, să aibă un caracter proporţional, transparent şi nediscriminatoriu. Cel puţin la acest moment, nu există astfel de criterii de delimitare a deciziei administrative din perspectiva procedurii de autorizare a producătorilor. Astfel încât, cred că suntem în prezenţa unei interferenţe ce pune operatorii de comunicaţii electronice într-o situaţie de lipsă de predictibilitate cu privire la activitatea lor următoare".

Îniţiativa aflată în dezbatere publică interferează şi cu cea de-a doua lege menţionată initial, aceasta din urmă oferind un cadru mult mai precis şi concis de utilizat, a mai spus doamna Neagu: "În proiectul de lege sunt definiţii diferite de definiţiile existente în legea 362. Dacă în cazul proiectului actual se defineşte noţiunea de infrastructură informatică şi de informaţie de interes national, în cazul legislaţiei în vigoare se defineşte noţiunea de serviciu esential. Cred că s-ar justifica să corelăm şi să înţelegem dacă serviciul esential are sau nu legătură cu infrastructura informatică şi de comunicaţii esenţiale".

Domnia sa a ţinut să evidenţieze că Legea 362 defineşte o nouă autoritate - Cert.ro -, care are competenţe în domeniul certificării securităţii sistemelor informatice şi reţelelor de comunicaţii electronice.

Obiectul de activitate al acestei instituţii este acela de a certifica produse, nu producători.

"Este o mare diferenţă între a certifica produse şi a certifica producători. Simpla certificare a producătorului nu oferă garanţia că toate produsele puse pe piaţă de acel producător sunt la rândul lor certificate şi sigure. Inclusiv legislaţia europeană vorbeşte despre obligaţia statelor membre de a implementa sisteme de certificare a produselor şi serviciilor; nu are în vedere certificarea producătorilor, ci certificarea produselor şi serviciilor.

Dacă noi, acum, ne vom referi la producători, oricum vom avea de parcurs o nouă etapă, aceea de adoptare şi omologare a standardelor de certificare a produselor".

Sursa citată concluzionează că noua legislaţie care se află în pregătire trebuie corelată cu actuala legislaţie naţională şi cu cea europeană, ca să fie mult mai simplu de aplicat pentru operatori.

E.O.

Actualizare - VALENTIN NEGOIŢĂ, PREŞEDINTE APDETIC: "Preţurile din piaţă trebuie să fie competitive"

Producătorii nu pot funcţiona fără utilizatori, iar preţurile din piaţă trebuie să fie competitive, este de părere Valentin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (APDETIC). Acesta consideră că avem o oportunitate binevenită de a accede la tehnologia 5G şi că este nevoie de criterii echidistante pentru toţi jucătorii din sector.

Liberalizarea pieţei comunicaţiilor a condus la beneficii atât pentru operatori, cât şi pentru utilizatorii de servicii, a afirmat Valentin Negoiţă, precizând: "Susţinem acest demers pe care îl au producătorii, şi nu numai ei, pentru a oferi servicii la un alt nivel, superior reţelelor 3G si 4G. Susţinem, în acelaşi timp, existenţa de condiţii egale pentru intrarea pe piaţă a acester noi tehnologii superioare calitativ.

Trebuie să ne gândim, din punct de vedere concurenţial, ca ofertele din piaţă să fie analizate, considerate şi puse pe masa decidentului - autoritatea publică - pentru a avea o piaţă competitivă şi din această perspectivă. Nu ar fi bine pentru niciun utilizator să existe monopol pe piaţă, care să dicteze tarifele şi să împiedice utilizarea acestei noi tehnologii sau să o limiteze la anumite paliere de consumatori - corporate, de exemplu -, care îşi pot permite preţuri relativ mai mari faţă de utilizarea altor tehnologii".

Preşedintele APDETIC opinează că este necesară elaborarea unor criterii clare tehnice care să stea la baza adoptării tehnologiei 5G, în spiritul unei transparenţe clare şi a liberei concurenţe: "Înainte de toate, cred că era necesară elaborarea unor studii de impact şi publicarea rezultatelor acestora, precum şi o dezbatere publică în care să fie implicaţi toţi actorii, inclusiv utilizatorii, pentru a înţelege mai bine utilitatatea şi efectele implementării acestei tehnologii".

Referitor la opiniile diverse în ceea ce priveşte posibilele radiaţii ale reţelelor 5G, Valentin Negoiţă consideră: "Opiniile sunt diferite - unii spun anumite radiaţii solare sunt mai dăunătoare decât cele pe care le pot emite reţelele de tehnologie 5G. Desigur, aceste aspecte trebuie dezbătute şi o dezbatere publică la care să participe şi jucătorii şi experţii din piaţă ar fi benefică pentru clarificarea problemelor şi evitarea unor pericole care ar putea apărea din implementarea necorespunzătoare a acestei tehnologii la noi în ţară".

Domnia sa a mai spus, printre altele, că echipamentele din piaţă respectă condiţiile necesare, dar în caietul de sarcini trebuie să scrie ce tipuri de echipamente trebuie utilizate şi ce crietrii trebuie să îndeplinească jucătorii din piaţă, pentru că ele trebuie să fie şi verificate, pentru asigurarea transparenţei şi a unui cadru legal de participare.

E.O.

---

Actualizare - ION DRAGNE, MANAGING PARTNER, DRAGNE&ASOCIAŢII: "Proiectul legislativ privind implementarea 5G prezintă vicii care pot fi veritabile teste de constituţionalitate sau de legalitate"

Proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G conţine câteva vicii care pot fi veritabile teste de constituţionalitate sau de legalitate, consideră Ion Dragne, managing pertner Dragne&Asociaţii.

Domnia sa a precizat că în legătură cu problema competiţiei, concurenţei chiar iniţiatorul proiectului de lege a spus că pot să fie probleme în piaţă.

"Din punctul meu de vedere, Curtea Constituţională ar putea să verifice dacă proiectul de lege răspunde la regulile constituţionale şi dacă, de asemenea, răspunde la exigenţele puse de apartenenţa la Comisia Europeană şi angajamentele la nivel european care sunt de a nu discrimina, de a nu exclude, iar autorizarea în prealabil intrării pe piaţă categoric reprezintă o piedică pentru libera competiţie", a declarat Ion Dragne.

Domnia sa a subliniat că deşi legea este definită ca fiind cu un impact semnificativ, lipseşte orice studiu de impact: "Cu alte cuvinte spunem că este importantă şi că va aduce modificări, dar nu spunem pe ce ne bazăm şi dacă i-am consultat pe cei care ar putea fi afectaţi pe viitor din perspectiva aceasta. Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale vreo două legi când este imperativ stabilită perspectiva unui stat de drept să fie respectate regulile de tip legislativ".

Totodată, Ion Dragne a spus că în opinia sa criteriile pe care se vor acorda sau nu autorizaţia de participare la implementarea 5G sunt neclare.

"Una dintre regulile de bază ale legii este că ea trebuie să fie clară şi controlabilă în faţa unei instanţe de judecată, iar când vorbim de evaluarea unor riscuri sau vulnerabilităţi de către o autoritate care nu deliberează public, nu este transparentă şi care dă un aviz conform pe care Prim-ministrul României nu-l poate pune în discuţie, vorbim despre o lege neclară pe care fie judecătorul constituţional, fie judecătorul ordinar o vor cenzura pentru că este dificil să se realizeze un control de legalitate al actului prin care o autoritate care deliberează în secret a aplicat nişte criterii care sunt la rândul lor discutabile şi subiective. Din această perspectivă spun că, fie la nivelul unui control, fie ulterior prin intermediul unor incidente de contencios, constituţional sau legal, vor fi evidenţiate vulnerabilităţile de lege", a afirmat Ion Dragne.

Acesta a explicat că din punct de vedere al procedurii se pune întrebarea în ce măsură este justificată o dispoziţie din lege care suprimă dreptul instanţelor de judecată de a suspenda efectele unui act administrativ prin care se intervine asupra unui producător de echipamente.

"O regulă de bază în materia dreptului este că cine poate anula un act îl poate şi suspenda. În proiectul de lege însă se prevede o exceptare expresă, nu este posibilă suspendarea actului administrativ motiv pentru care, din punctul meu de vedere, dacă operatorul sau producătorul va fi nevoit să meargă în proces şi să ceară daunele abia după ce se anulează actul administrativ acestea vor fi pe de-o parte mult mai mari, iar posibilitatea de reparare a pagubelor va fi una mult mai redusă sau poate imposibilă", a mai explicat Ion Dragne.

Domnia sa a subliniat că aceste vicii aflate în draftul legislativ pot duce fi la o aplicare ineficientă sau la un abuz din partea administraţiei cu consecinţe evident asupra tuturor celor care sunt interesaţi de piaţă - producători, operatori şi consumatori finali.

Totodată, Ion Dragne a mai spus că proiectul legislativ are în vedere măsuri referitoare la structuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional. Chiar dacă nu se implementează în scurt timp 5G-ul, legea, în forma în care este dată, va avea un impact imediat asupra a aceea ce avem acum şi acesta este contradictoriu, de aici nevoia de claritate a legii pentru că impune o scoatere din piaţă a unor echipamente de comunicare electronică care funcţionează în prezent, susţine Ion Dragne.

"Din perspectiva coerenţei îmi pun întrebarea de ce este nevoie de 5 ani să scoatem anumite echipamente dacă ele reprezintă un risc sau dacă nu reprezintă un risc atunci de ce să le scoatem. Trebuie verificat că legea este de natură să aibă impact asupra sistemului actual de comunicaţii ceea ce comportă consecinţe economice, de concurenţă. Interesul tuturor actorilor din piaţa comunicaţiilor trebuie să fie cu atât mai actual cu cât nu se referă doar la proiectul de implementare al viitoarei tehnologii 5G", a conchis Ion Dragne.

A.T.

---

Actualizare - GELU MARAVELA, FOUNDING PARTNER, MPR PARTNERS: "Proiectul legislativ privind implementarea 5G este centrat pe un memorandum"

Proiectul legislativ privind implementarea 5G este centrat pe un memorandum, pe o declaraţie de principii, spune Gelu Maravela, Founding Partner, MPR Partners, aducând în atenţie faptul că acest act normativ nu se orientează, aşa cum ar fi normal, pe o soluţie tehnică. Domnia sa spune: "Nu pot să nu mă uit la ce face UE în domeniu. UE are un set de reguli. Dacă proiectul nostru priveşte furnizorul, setul de reguli al UE - soluţia tehnică".

Gelu Maravela continuă: "Le pun faţă în faţă şi mă întreb care îmi oferă mai multe avantaje şi beneficii, mai multă transparenţă, o aşezare normală, o bună practică legislativă. Răspunsul este, din punctul meu de vedere, că trebuie să ne concentrăm pe soluţia tehnică, nu neapărat pe furnizorul în sine. În cazul nostru, acest act normativ se centrează pe furnizor. Sunt nişte criterii prin care îl selectăm, criterii neclare, imprevizibile, care pot da naştere unor abuzuri".

În plus, domnia sa menţionează că proiectul are un impact asupra mediului de afaceri, în condiţiile în care există operatori, furnizori de informaţii, de date electronice, producători de echipamente, părţi implicate pe orizontală şi verticală etc.

A.V.

---

Actualizare - Alexandru Borcea, ARIES: "Guvernul ar trebui să vină cu informaţii şi măsuri clare în privinţa riscurilor implementării 5G"

Guvernul ar trebui să vină cu informaţii şi măsuri clare în privinţa riscurilor implementării 5G, a precizat Alexandru Borcea, preşedintele Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES).

Acesta a afirmat: "Personal, pentru că lucrez doar cu date pe care le află toţi membrii mei, indiferent că cineva îmi sparge calculatorul, nu mă deranjează pe mine că eventual mă monitorizează domnul Xi (Jingping) sau domnul Trump. Dacă există astfel de lucruri (riscuri - n.r.), guvernul, pe lângă multe altele, ar trebui să vină şi cu o justificare clară, deci nu faptul că cineva i-a spus la ureche ceva (SUA cu Huawei - n.r.) ci să vină cu lucruri clare şi cu măsuri clare în acest sens pentru ca să avem pe de o parte transparenţă şi pe de altă parte echidistanţă între toate părţile interesate, chiar dacă sunt firme, cetăţeni sau aşa mai departe".

Borcea a mai solicitat de asemenea secretarului de stat Murguleţ prelungirea termenului pentru dezbaterea publică în cazul proiectului de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G.

M.G.

---

Actualizare - VARUJAN PAMBUCCIAN, MEMBRU AL COMISIEI PENTRU TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR DIN CAMERA DEPUTAŢILOR: "Decizia legată de 5G nu ţine de tehnologie, de tehnică, ci doar de securitate şi de politică"

Securitatea reţelelor 5G se poate realiza rapid, prin impunerea a trei măsuri, a afirmat deputatul Varujan Pambuccian.

"Prima se referă la depunerea codului sursă, undeva, în urma conivenţei dintre stat şi producător şi, în acest fel, securitatea datelor din software si firmware este asigurată. Apoi, operatorii reţelelor 5G să fie obligaţi să ia măsurile de securitate necesare şi, în cele din urmă, statul să educe publicul, pentru ca fiecare utilizator în parte să îşi măsuri de securitate", a declarat Varujan Pambuccian.

Referitor la proiectul de act normativ iniţiat de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, deputatul a menţionat că acesta are multe lacune.

Varujan Pambuccian a precizat: "Mi-e teamă să nu ducă la scumpirea nejustificată a ceea ce plăteşte utilizatorul final şi la pierderea locului fruntaş în raportul preţ-performanţă. După o perioadă de globalizare, liberalizare, competiţie la greu, văd ca începe un reflux, o perioadă în care statele şi blocurile de state adoptă poziţii protecţioniste, trend accentuat de actuala pandemie Covid-19. Dacă vorbim despre preţul la nivelul utilizatorului final, atunci ce facem cu piaţa liberă? Ori suntem într-un bloc şi respectăm regulile blocului, ori suntem de capul nostru şi mergem pe piaţă liberă şi preţ mic pentru utilizatorul final, dar ce facem cu apartenenţa la bloc. Dacă vom respecta regulile blocului, ne vom păstra locul fruntaş privitor la performanţa din domeniu, dar acest lucru îl va costa mai mult pe utilizatorul final. Decizia aceasta nu ţine de tehnologie, de tehnică, ci doar de securitate şi de politică".

Domnia sa a arătat că pentru a avea un preţ scăzut la utilizatorul final este important ca la construirea acestui cost să fie implicaţi toţi actorii din domeniu.

"Statul poate fi mai puţin hrăpăreţ în momentul achiziţionării frecvenţelor, iar acest lucru se va vedea în preţul pe care îl plăteşte utilizatorul final, preţ constituit din mai multe fracţii. Statul are pârghii cu care să regleze aceste lucruri. Apoi, niciun operator nu merge în pierdere. Când marginile sunt mai mici, ai şansa să ai un număr mai mare de utilizatori şi să câştigi de la mai mulţi", a afirmat Varujan Pambuccian.

În opinia sa, tehnologia 5G vine cu o serie de facilităţi, de idei noi cum ar fi o serie de reţele noi în interiorul reţelelor. Varujan Pambuccian a precizat că nicio tehnologie de comunicaţii nu este precum aceea din cuptorul cu microunde, ci este o tehnologie care nu prezintă pericol din punct de vedere biologic. "Nicio frecvenţă din comunicaţii nu merge în zona periculoasă", a spus domnul Pambuccian.

G.M.

---

Actualizare - LIVIU POPESCU, DIRECTOR - ASOCIAŢIA OPERATORILOR MOBILI DIN ROMÂNIA: "Proiectul de lege iniţiat de minister introduce incertitudine tehnică în privinţa achiziţiilor de echipamente"

Proiectul de lege aflat până luni în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, este criticat şi de reprezentanţii operatorilor mobili din România, care susţin că viitorul act normativ are mai multe lacune.

Liviu Popescu, director al Asociaţiei Operatorilor Mobili din România (AOMR) a declarat: "Din perspectiva operatorilor din cadrul asociaţiei noastre, această reglementare introduce incertitudine tehnică în privinţa achiziţiilor de echipamente. Fiecare operator achiziţionează echipamente, anual, într-un range de câteva sute de milioane de euro. Achiziţionează astăzi un set de echipamente şi întrebarea este în ce măsură le va mai putea folosi peste un an, peste doi sau peste trei cu acest tip de reglementare. Nu vorbim doar de viitor aici, doar de 5G, ci vorbim şi despre 2G, 3G, 4G, deja existente, tehnologii care au nevoie de mentenanţă, de echipamente, care intră în sfera de reglementare a acestui proiect de lege. Noi, ca industrie, avem o istorie bună de dialog cu autorităţile, în particular cu cele ce reglementează direct activitatea operatorilor. Sperăm că şi acum vom avea un dialog bun, deoarece, indiferent cum va ieşi acest proiect de lege din Parlament, el va ajunge la implementare la operatori. De aceea e bine ca prevederile să fie realiste, aplicabile, uşor de aplicat şi implementat".

Domnia sa a arătat că actul normativ iniţiat de ministerul de resort are un termen de dezbatere scurt, de doar 10 zile, termen care nu asigură trimiterea tuturor observaţiilor pertinente cu privire la acest proiect de lege ce are un impact semificativ asupra industriei. Liviu Popescu consideră că un termen de 30 de zile ar fi fost mai fezabil şi, în acest sens, a solicitat prelungirea acestuia, dar nu a primit niciun răspuns de la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.

G.M.

---

Actualizare - SILVIU NEGHINĂ, COUNTRIES DIRECTOR EUROPE, SIGFOX: "Este nevoie de 5G, însă trebuie să ne setăm aşteptările corect"

Tehnologia 5G este necesară, însă aşteptările noastre în privinţa acesteia trebuie să fie corecte, întrucât nu va genera o revoluţie, conform domnului Silviu Neghină, Countries Director Europe, Sigfox.

Domnia sa declară: "Eu cred că este nevoie de 5G, cred însă că trebuie să ne setăm aşteptările corect, pentru că 5G-ul nu ne va revoluţiona viaţa, nu o va schimba peste noapte, nu se vor digitaliza toate serviciile".

În opinia sa, din perspectiva securităţii, tehnologia 5G nu va crea noi probleme de securitate, comparativ cu tehnologiile mai vechi: "Nu văd ce alte probleme de securitate ar putea aduce tehnologia 5G din perspectiva furnizorilor de echipamente, probleme diferite de cele pe care le aduc astăzi pe tehnologie 4G sau 3G. Ştim cu toţii despre ce furnizor de hardware vorbim, discuţiile se învârt în jurul unui singur nume mare la nivel global, dar acel nume este deja furnizor la toţi operatorii telecom din România şi Europa, atât pe 4G, cât şi pe 3G. În acelaşi timp, vorbim despre un alt furnizor de servicii 5G concurent celui chinez, care deţine toată partea de mentenanţă de reţele telecom din România. Cred că ar trebui analizată partea de securitate pe toate perspectivele şi nu neapărat să ne uităm la o tehnologie anume, că e 5G sau 4G, sau la un furnzor anume".

A.V.

---

Actualizare - ANDREI POP, MEMBRU AL COMISIEI PENTRU TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR DIN CAMERA DEPUTAŢILOR: "Prioritar este să ne asigurăm că reţelele 5G sunt sigure"

Reţelele 5G deschid noi oportunităţi pentru întreprinderi, pot transforma sectoarele critice şi, în cele din urmă, vin în sprijinul cetăţenilor a afirmat deputatul Andrei Pop, care a mai spus:

"Prioritatea numărul 1 este să ne asigurăm că aceste reţele sunt sigure, că toate riscurile tehnologice sau nontehnologice sunt luate în considerare. Această tehnologie nu are impact doar asupra comunicaţiilor digitale, ci şi asupra sectoarelor critice cum ar fi energia, sănătatea, sistemul bancar, cercetarea, Internet of Things, etc.. Prin intermediul acestor reţele, toată lumea devine interconectată direct, iar reţelele vor transporta informaţiile sensibile".

El a precizat că este important ca jucătorii de pe piaţă să acţioneze responsabil pentru lansarea pe piaţă, pentru că este vorba despre securitatea naţională.

"Aceste investiţii masive sunt necesare, mai ales în acest context de contracţie a economiei, şi aceste noi tehnologii vin la pachet pe un lanţ de achiziţii foarte bogat pe ce înseamnă dezvoltare. Îmi doresc să văd companii româneşti care investesc în cercetare şi dezvoltare pentru a avea aceste produse, bineînţeles într-o sinergie cu companiile din domeniu de peste hotare, care să conteze la nivel regional şi internaţional", a arătat Andrei Pop.

Domnia sa a menţionat că tema reţelelor 5G nu ar trebui politizată şi că, înainte de adoptarea oricărui proiect legislativ, este necesară o dezbatere largă în care să se regăsească atât opiniile specialiştilor, cât şi cele ale operatorilor din domeniu.

G.M.

---

Actualizare - Marian Murguleţ, Secretar de Stat, SGG: "Un pas important pentru organizarea licitaţiei 5G este transpunerea memorandumului semnat anul trecut"

Un pas important pentru organizarea licitaţiei 5G de acordare de spectru o reprezintă transpunerea memorandumului pe 5G semnat între guvernul României şi guvernul Statelor Unite ale Americii, a precizat Marian Murguleţ, Secretar de Stat, CIO Guvernamental, Secretariatul General al Guvernului.

Acesta a afirmat: "În primul rând aş vrea să vă spun că un pas important pentru organizarea licitaţiei 5G de acordare de spectru, mai exact, în condiţii de transparenţă şi predictibilitate, o reprezintă necesitatea transpunerii momerandumului semnat între guvernele SUA şi guvernul României anul trecut cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G, respectiv transpunerea acestui memorandum în legislaţia naţională. Dar pentru că tema dezbaterii se numeşte foarte atractiv "Ce probleme prezintă tehnologia 5G şi ce probleme rezolvă", aş vrea să spun de la început că sunt un fan, un împătimit al tehnologiei, în general, şi aş vrea să prezint pentru publicul larg câteva probleme pe care le rezolvă. 5G reprezintă noua generaţie de telefonie mobile care vine ca o dezvoltare firească după tehnologia 2G, când aveam doar voce mobilă, 3G, voce plus date, 4G când aveam şi viteze ridicate. Într-o primă fază 5G vine cu viteze semnificativ mărite de conectare dar şi cu posibilităţi de conectare a echipamentelor şi obiectelor prezente în viaţa noastră de zi cu zi. Vedem în jurul nostru tot mai multe dispozitive smart, de la telefoane mobile până la trotineta copilului. 5G se referă în principiu la îmbunătăţirea semnificativă a internetului mobil, la internet fix de mare viteză, la comunicaţii pe scară largă între maşini, la comunicaţii pentru servicii critice şi capacităţi tehnice diferenţiatoare. Impactul pe care noile tehnologii, pe care noile tipuri de tehnologii îl va avea asupra vieţii noastre de zi cu zi este unul uriaş pe care astăzi îl putem doar anticipa".

El a mai spus că, având în vedere relevanţa strategică a 5G, este oportun ca evaluarea riscurilor şi oportunităţilor în acest dosar să răspundă inclusiv necesităţilor de securitate naţională.

"Am mai spus-o şi o repet: România va opera cu criteriile de securitate pentru viitoare infrastructure stabilite, agreate la nivel european, ştim despre Eu Tool Box, dar şi cu cele (criteriile - n.r.) incluse în memorandumul de înţelegere cu SUA pentru dezvoltarea de noi tehnologii, care, ştim cu toţii, este o extensie firească a parteneriatului strategic în domeniul militar. Noi trebuie să ne asigurăm că tehnologiile, inclusiv cele 5G, nu pot fi folosite niciodată împotriva intereselor statului român sau ale aliaţilor săi în cadrul războiului hibrid. De aceea este foarte necesar să ne asigurăm că aceste tehnologii sunt în controlul nostru şi pentru asta este nevoie de un set de măsuri concrete, nefiind suficientă doar declaraţia unui producător, oricare ar fi acesta, sau promisiunea că echipamentele sunt sigure. (...) Orice tehnologie s-a dovedit că are şi vulnerabilităţi care pot fi exploatate. Caz în care, evident, noi trebuie să verificăm şi să fie aprobate de un organism al statului român. Bineînţeles că din punct de vedere economic ne-am dori să fim în avangarda implementării noilor tehnologii, dar industria de IoT, internet of things, care se bazează pe tehnologia 5G, ştim cu toţii că nu este încă matură şi prezintă probleme de securitate cibernetică. Am văzut chiar ieri un comunicat de la Bitdefender unde se prezintă o vulnerabilitate a unei încuietori de tip smart prin care atacatorii pot accesa datele de la Wifi-ul din locuinţa respectivă şi pot controla toate dispozitivele conectate la reţeaua Wifi respectivă. Deci nu sunt nişte riscuri Imaginate, ci riscuri la tot pasul pe care le ştim cu toţii", a precizat Murguleţ.

M.G.

---

Ziarul BURSA organizează dezbaterea online "Ce probleme prezintă tehnologia 5G şi ce probleme rezolvă", în data de 13 august 2020, începând cu ora 09:30. Evenimentul poate fi urmărit, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA şi pe canalul de YouTube.

Teme propuse:

- Tehnologia 5G - un proiect de importanţă majoră pentru securitatea ţării;

- Cum arată cadrul legislativ optim pentru implementarea tehnologiei 5G şi când va fi concretizat acesta;

- Cum ar trebui implementată tehnologia 5G pentru a ne menţine în topul ţărilor cu cea mai rapidă viteză de Internet;

- Criteriile propuse pentru alegerea actorilor într-o piaţă care să rămână corectă din punct de vedere concurenţial;

- Perspectivele de finalizare a licitaţiei 5G;

- Ce impact economic presupune întârzierea implementării 5G;

- Noutăţi şi perspective aduse de proiectul de lege privind tehnologia 5G.

Speakeri invitaţi:

Moderator: Daniel Neguţ, Realizator, Radio România Actualităţi

• Marian Murguleţ, Secretar de Stat, CIO Guvernamental, Secretariatul

General al Guvernului (confirmat);

• Bogdan Chiriţoiu, Preşedinte, Consiliul Concurenţei (confirmat);

• Andrei Pop, Membru, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi

comunicaţiilor din Camera Deputaţilor (confirmat);

• Varujan Pambuccian, Membru, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi

comunicaţiilor din Camera Deputaţilor (confirmat),

• Silviu Neghina, Countries Director Europe, Sigfox (confirmat),

• Alexandru Borcea, Preşedinte, Asociaţia Română pentru Industria

Electronică şi Software (ARIES) (confirmat);

• Liviu Popescu, Director, Asociaţia Operatorilor Mobili din România (AOMR)

(confirmat), • Valentin Negoiţă, Preşedinte, APDETIC (confirmat);

• Ion Dragne, Managing Partner, Dragne & Asociaţii (confirmat);

• Gelu Maravela, Founding Partner, MPR Partners (confirmat);

• Simona Neagu, Head L&DR, Badea Clifford Chance (confirmat),

• Nicolae Oacă, Doctor-analist în telecomunicaţii (confirmat).