LIVE - VIDEO Videoconferinţa BURSA "Energia în priză" - ediţia a VIII-a -

Actualizare - SEPTIMIU STOICA, BURSA ROMÂNĂ DE MĂRFURI:

"Avem dificultăţi în liberalizarea comerţului şi serviciilor în zona energiei şi promovarea serviciilor noi"

Excesul de rigurozitate al autorităţilor publice şi birocraţia au efecte negative asupra activităţii bursei în domeniul energiei, susţine Septimiu Stoica, membru în Consiliul de Administraţie al Bursei Române de Mărfuri.

Domnul Stoica a precizat: "Din păcate, ne întâlnim adesea cu fenomene, care impietează asupra pieţei. De exemplu, încercăm de câţiva ani să aducem produsele derivate, dar pentru a reuşi să facem acest lucru avem nevoie de înţelegerea autorităţilor din domeniu - ANRE şi ASF. Din păcate, constatăm că batem paşii pe loc şi promisiunile noastre privitoare la lansarea acestor produse nu sunt susţinute de înţelegerea, de deschiderea acestor instituţii, iar acest lucru este o problemă a întregului spaţiu economic românesc. Alt exemplu este acela al interdicţiilor, al monopolurilor. În zona energiei electrice funcţionează un singur operator de piaţă şi există interdicţia de a tranzacţiona în afara acestuia. În ultimele zile s-a aflat despre o decizie recentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care confirmă că este împotriva legislaaţiei europene obligativitatea tranzacţionării pe un singur operator de piaţă. Este adevărat că decizia respectivă nu se referă la domeniul energiei, dar deschide o perspectivă şi o dezbatere cu privire la acest lucru. Sperăm ca în perioada următoare să demareze un proces de regândire şi restructurare a legislaţiei româneşti în acest domeniu şi autorităţile să iasă din pasivitate pentru a asigura în ţara noastră un mediu concurenţial real. Nu cifrele ca atare sunt problemele noastre, nu volumele tranzacţionate sau dinamica preţurilor, ci rezolvarea problemelor de fond a liberalizării comerţului şi serviciilor în zona energiei şi a promovării serviciilor noi".

Septimiu Stoica a mai arătat că, din punct de vedere cifric, activitateda Bursei Române de Mărfuri este una pozitivă şi instituţia nu a simţit, în privinţa volumelor tranzacţionate de gaze naturale şi energie electrică, "Evoluţia preţurilor a fost una pozitivă, preţurile au scăzut, iar consumatorii se pot simţi mai confortabil. Este adevărat că trendul nostru este pozitiv, că lucrăm şi încercăm să promovăm produse noi, dar nu este linişte în paradis. Problemele esenţiale, dupa 28 de ani de activitate personală în acest domeniu, mă fac să cred că instituţia bursei nu este definitIv asimilată în mediul economic, politic, legislativ, social românesc, deşi este o componentă fundamentală", a precizat domnul Stoica.

Domnia sa susţine că privitor la bursă sunt valabile patru teze. Prima se referă la faptul că bursa este bună, că funcţionează pur şi simplu în economia de piaţă şi o potenţează. A doua teză este că pentru a avea o bursă este necesar să dorim acest lucru. Începând de la autorităţi, continuând cu întregul mediu economic, cu cei care o folosesc, toţi sunt responsabili de eficienţa bursei. A treia teză arată că este necesar să înţelegem cum funcţionează bursa pentru ca să ne placă, iar ultima teză arată că bursa trebuie să fie sprijinită sau să nu fie obstrucţionată de administraţiile de stat.

Conform domnului Septimiu Stoica, imixtiunea autorităţilor publice se paote manifesta în special pe zona de protecţie a consumatorului sau consumatorului vulnerabil, iar eforturile în acest domeniu ar fi de salutat dacă s-ar menţine doar în această arie.

G.M.

---

Actualizare - SILVIA VLĂSCEANU, DIRECTOR EXECUTIV ACUE:

"Sper să nu ratăm Green Deal în stilul tipic românesc"

Majoritatea operatorilor din domeniul energiei menţionează la capitolul probleme instabilitatea legislativă şi lipsa unui dialog real între operatori şi participanţii la piaţă, afirmă Silvia Vlăsceanu, director executiv al Federaţiei Patronale a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE). În actualele condiţii, domnia sa arată că este posibil să ratăm chiar şi obiectivele propuse prin programul Green Deal.

Silvia Vlăsceanu a precizat: "Green Deal este un proiect european şi sper să nu îl ratăm în stilul tipic românesc, pentru că pe noi «ne încurcă» ce se întâmplă de fapt în România. În ultimii doi ani, schimbările legislative, care nu ar trebui să impacteze la prima vedere consumatorul casnic, au avut un impact imprevizibil pentru operatorii din piaţă şi pentru marii consumatori de energie. Deci pe lângă faptul că am avut imprevizibilitatea acestei pandemii, avem şi cadrul legislativ care a dat peste cap întregul sector. Ultima modificare a legii energiei, care are şi prevederi bune, are articole a căror punere în aplicare este foarte dificilă şi va avea impact asupra consumatorilor. Legea a eliminat, contrar prevederilor directivelor europene, principiul eficienţei economice în privinţa extinderii reţelelor de gaze naturale. Bun, faci extinderi de reţele de gaze, dar trebuie să existe şi o justificare economică a acestor investiţii. Altfel, deşi legea spune că investiţiile respective se vor recupera prin tarife, aceste tarife vor fi suportate de cetăţenii din zonele de concesiune. Vorbim despre zone de concesiune restrânse, la care vor trebui să suporte tarifele cetăţenii de acolo. Care este perioada de recuperare a acestor investiţii ca să menţii tarifele suportabile pentru consumatori şi pentru ca operatorii de distribuţie să nu aibă dificultăţi financiare? Sunt 36 operatori de distribuţie şi furnizare de gaze naturale care nu au capabilitatea financiară să suporte aceste extinderi. Aceştia ori vor refuza să facă extinderi, ori nu vor participa la contractele de concesiune. Este o problemă inclusiv pentru reglementator să găsească soluţii aplicabile operatorilor şi cetăţenilor".

Referitor la extinderea reţelelor de gaze, directorul executiv al ACUE a arătat că, în realitate, gradul de conectare al consumatorilor este mai mare faţă de cel prezentat de autorităţi.

"Am auzit că oficialii spun că doresc ca România să treacă de la 30% grad de conectare la reţelele de gaze la 90% cât are Ungaria. În realitate, gradul de conectare a populaţie este mult mai mare, de aproape 50%. Acest grad derivă din faptul că noi avem încă un sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale. De exemplu, doar în Bucureşti, avem SACET ce are 600.000 de apartamente conectate, iar alimentarea cu gaze nu se face prin contracte individuale cu cetăţenii, ci se face prin asociaţia de bloc şi nu există contor pentru fiecare consumator. Practic, din start, numărul de consumatori este mult mai mare, deoarece nu există contorizare individuală, iar situaţia din Capitală se regăseşte şi în alte oraşe din ţară ceea ce urcă procentul de conectare spre 50%", a menţionat Silvia Vlăsceanu.

G.M.

---

Actualizare - DRAGOŞ DRĂGAN, MINISTERUL ECONOMIEI, ENERGIEI ŞI MEDIULUI DE AFACERI: "Cred că în următoarea perioadă vor exista clarificări legislative privind listarea Hidroelectrica"

Cel mai probabil, în următoarea perioadă vor exista unele modificări legislative care să permită listarea Hidroelectrica la bursă, a spus Dan Dragoş Drăgan, Secretar de Stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, care a subliniat că, în cadrul companiei, sunt depuse toate demersurile pentru această operaţiune. Oficialul consideră că listarea Hidroelectrica pe piaţa de capital poate fi o acţiune de succes care va aduce finanţare la nivelul societăţii de stat pentru a-şi permite să-şi majoreze capacităţile de producţie a energiei verde. "Acum există anumite bariere din punct de vedere al legislaţiei, dar cred că în perioada următoare vor exista clarificări, probabil din decembrie, privitoare la potenţiala listare a companiei Hidroelectrica", a completat domnia sa.

Un alt subiect pe care domnul Drăgan l-a adus în discuţie este producţia şi utilizarea de hidrogen, o strategie în acest sens aflându-se în discuţie la Bruxelles: "Sunt proiecte pilot finanţate prin Fondul de Inovare de la Bruxelles şi consider că şi companiile româneşti trebuie să urmărească aceste programe care pot fi finanţate prin granturi de până la 80%. Această abordare referitoare la hidrogen este foarte importantă şi poate deveni un nou trendsetter la nivelul UE. Producţia de hidrogen este în strânsă legătură cu capacităţile de stocare. Hidrogenul poate fi văzut ca un combustibil de stocare şi folosit pentru generarea de electricitate sau în alte industrii, cum ar fi sediderurgia, de exemplu. Sunt multe ferestre de opotunitate care se deschid şi ele se vor baza inclusiv pe fondurile de la UE, pentru că vor fi foarte multe posibilităţi de a accesa fonduri europene. Important este ca actorii din piaţă să vină cu proiecte cât mai mature, ca să treacă de rigorile noastre şi ale Băncii Europene de Ivestiţii şi pentru a putea fi aprobate la finanţare".

Dragoş Drăgan a subliniat că, în ultima perioadă, a observat un interes semnificativ mai mare decât înainte al unor investitori europeni pentru dezvoltarea unor capacităţi de producţie în zona de energie din ţara noastră. Trendul şi atractivitatea sectorului industrial şi în special al domeniului energetic este în creştere, a conchis oficialul.

Acesta a completat: "România a devenit net importator de electricitate, probabil acesta fiind rezultatul unei perioade în care nu s-a investit în noi capacităţi de producţie. Ne dorim să inversăm acest trend în următorii ani. Pentru început, urmează să fie dat dată în funcţiune capacitatea de la Iernut - lucrăm cu reprezentanţii Romgaz pentru a vedea care este cea mai fezabilă dată de punere în funcţiune a centralei de la Iernut, după ce s-a anunţat că acest lucru nu va fi posibil până la finalul acestui an. Sperăm să mai avem şi alte investiţii de acest gen din partea companiilor din domeniu. Cred că o mai bună analiză la nivelul legislativului, o mai bună corelare a necesităţilor de investiţii coroborată cu ţinetele asumate probabil că va conduce la evitarea în viitor a unor blocaje care s-ar putea opune investiţiilor în energia regenerabilă şi nu numai".

E.O.

---

Actualizare - FLORIN STANCIU, TRANSELECTRICA: "Avem proiecte de investiţii de circa 500 milioane de lei anual"

Transelectrica are planuri de investiţii de circa 500 milioane de lei pe an, proiecte pentru care va apela la finanţare la instituţiile financiare internaţionale, la băncile comerciale locale sau la fonduri europene, a punctat Florin Stanciu, Head of Financial Strategy & Corporate Treasury, în cadrul transportatorului de energie electrică.

Florin Stanciu a spus: "Transelectrica are un plan ambiţios de investiţii pentru următorii cinci ani. Vorbim de investiţii de circa 500 milioane de lei anual, în proiecte de dimensiuni mai mari şi mai mici. În portofoliu sunt în jur de 120 de proiecte care ating atât zona de interconexiune cât şi zona de digitalizare, de Cyber Security. Proiecte prin care se urmăreşte creşterea capacităţiide evacuare a energiei din zona Dobrogei, proiecte care sunt menite să ducă la întărirea reţelei".

În ceea ce priveşte sursele de finanţare, compania se uită la dimensiunea dimensiunea proiectelor, a punctat Florin Stanciu.

"Pentru proiectele mari, de peste 50, 100 milioane de euro, pentru finanţare avem în vedere instituţiile financiare internaţionale, în primul rând prin prisma costului şi a flexibilităţii, de care cel puţin au dat dovadă până acum", a spus oficialul Transelectrica.

Florin Stanciu a adăugat că, pentru proiectele de dimensiune mai mică compania va apela la băncile comerciale locale, unde există interes intens pentru implicarea în finanţarea proiectelor Transelectrica.

"Nu excludem şi o emisiune de obligaţiuni, astfel încât să avem o optimizare a mixului de finanţare, dar evident că acest lucru se va face în funcţie de necesarul de finanţare, de structura de finanţare pe care intenţionăm să o avem la un moment dat", a punctat Florin Stanciu.

De asemenea, oficialul Transelectrica a completat că sunt proiecte care vor fi finanţate prin fonduri europene, de pildă Smârdan-Gutinaş sau Cernavodă-Stâlpu.

A.I.

---

Actualizare - ION LUNGU, PREŞEDINTELE AFEER: "Problema cea mai importantă este cea legată de reglementări"

Problema cea mai importantă din sectorul energiei este - atât pentru prezent, cât şi pe termen scurt - cea legată de reglementări, conform domnului Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care subliniază că pe partea legislativă "au fost o serie de inconsecvenţe, de confuzii şi prevederi contradictorii în ce priveşte legislaţia românească faţă de cea europeană".

Ion Lungu aduce în atenţie, în acest sens, Regulamentul nr. 143 al Uniunii Europene, care este obligatoriu şi, cu toate acestea, cel puţin în legislaţia primară românească au apărut "prevederi limitative, dacă nu contrarii".

"Avem în vedere că într-o perioadă extrem de scurtă trebuie preluată în legislaţia noastră şi Directiva europeană 944 care aduce unele modificări de substanţă", mai spune Ion Lungu.

A.V.

---

Actualizare - Tudor Constantin, Consilier principal al DG Energie, Comisia Europeană: "Investiţiile din domeniul energiei, în scădere cu 17% la nivel european"

Pandemia a început să-şi facă simţite efectele, iar investiţiile din domeniul energiei la nivel european au suferit o scădere de 17%, potrivit domnului Tudor Constantin, Consilier principal al DG Energie din Comisia Europeană.

Domnia sa a precizat că totuşi, aceast este un moment bun pentru a determina care sunt planurile pentru următorii ani, fiind un moment de tranziţie energetică şi aflându-ne într-o perioadă de recuperare economică.

Tudor Constantin a declarat: "În actualul context este important să vedem pe de o parte cum ne asigurăm că tranziţia energetică şi obiectivele de decarbonare, privind eficienţa energetică sunt atinse şi, în acelaşi timp, cum ele contribuie la relansarea economică. De fapt aceasta este şi ideea principală a planului Green Deal al Uniunii Europene, lansat înainte de criza santiară. Ideea era cum facem să ajungem la obiectivele create pentru 2050 mai repede, astfel încât să evităm să facem investiţii greşite care să creeze dependenţe de tehnologii, de combusitbili care să nu fie optime pentru tranziţie în perioada următoare. În acest context, accelerarea investiţiilor în ceea ce asigură tranziţia energetică în deceniul care urmeză este conceptul de bază al Green Deal - cât mai multe investiţii care să determine atingerea unor ţinte mai ambiţioase pentru 2030. În plus, săptămâna trecută a fost prezentat obiectivul de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră".

Domnia sa a mai precizat că ţara noastră se încadrează în tot acest plan pe de o parte de tranziţie de Green Deal, pe de altă parte în planul de recuperare economică care vine să complementeze cadrul financiar multianual cu 750 de miliarde de euro, accesibili inclusiv României. În cele 750 de miliarde de euro sunt mai multe componente de recuperare, cel mai important fiind facilitatea de 670 de miliarde din care României i-ar reveni aproximativ 14 miliarde sub formă de granturi. 70% din aceste fonduri ar trebui accesate în 2021-2022 şi doar 30% în 2022. Efectiv este creat acest cadru pentru a sprijini investiţiile şi pentru relansarea economică sustenabilă care să asigure îndeplinirea mai rapidă a obiectivelor de energie, de climă".

Tudor Constantin a subliniat faptul că din analizele europene a reieşit că cel mai mare potenţial, chiar şi la nivel european, îl reprezintă de fapt investiţiile în eficienţă energetică.

"Preşedintele Comisiei Euroepene a prezentat în domeniul energiei câteva proiecte - cel de renovare al clădirilor, atât publice, dar şi clădiri rezidenţiale, care devine deosebit de important. La nivel european se estimează că aceasta va crea 2 milioane de slujbe, iar un alt milion de slujbe vor fi create în domeniul regenerabil, iar un alt milion în domeniul infrastructurii. Şi pentru România potenţialul în acest sector este deosebit de important, iar în plus, în ceea ce priveşte renovarea clădirilor se crează noi locuri de muncă, întreprinderi locale mici şi mijlocii, oportunităţi care trebuie fructificate", a explicat domnia sa.

Reprezentantul Comisiei Europene a mai spus că din analizele europene, chiar în perspectiva 2050, ponderea energiei electrice în consumul final de energie la nivel european va creşte de la 20% spre 50%, dar 50% din consumul final de energie va rămâne sub formă de gaze şi combustibili lichizi şi este important să le decarbonăm şi pe acestea.

Domnia sa a subliniat oportunităţile care vin odată cu adoptarea unei strategi pe hidrogen.

"Am discutat cu autorităţile şi colegii din România şi în contextul României despre aceste oportunităţi în principal când vine vorba de integrarea pe scară largă a surselor regenerabile de energie, integrarea pe scară largă a surselor mari de energie şi decarbonarea unor sectoare economice care de altfel sunt dificil de decarbonat doar prin electricitate. Desigur, biogazul, biometanul vor avea un loc important, dar nu suficient şi hidrogenul combustibilii sintetici, gazul sintetic vor avea un rol important, de asemeni, în perspectiva respectivă. Este o industrie care se poate dezvolta şi România trebuie să profite în acelaşi timp, deoarece este o legătură foarte puternică între tranziţia energetică şi politica de industrializare la nivel european, dar şi pentru România", a mai precizat Tudor Constantin.

Acesta a mai afirmat că infrastructura, inclusiv cea energetică, de-a lungul anilor a îmbătrânit şi trebuie înlocuită şi este important ca această înlocuire să se facă cu soluţiile care privesc spre viitor, cu tehnologiile cele mai avansate şi care crează noi oportunităţi de locuri de muncă.

Tudor Constantin a adăugat: "Ar fi timpul ca şi România să înceapă să investească mai mult în inovaţie. Domeniul cercetării şi inovării este un domeniu important, unde industria şi mediul academic trebuie să coopereze mai mult şi unde sunt oportunităţi deosibite pentru perioada următoare, inclusiv proiecte mari de demonstrare".

Domnia sa a mai evidenţiat faptul că este esenţial ca în următoarea perioadă să fie elaborate şi să se dezvolte pe baza planurilor naţionale de strategie şi climă proiecte care să fie bine conturate şi care să aibă şansa să fie bine implementate în următorii ani.

"Fiecare ţară va trebui evident să-şi găsească priorităţile şi în aceste planuri vor trebui coordonate cu planurile naţionale, unde România, de exemplu, în domeniul interconcetărilor are obiective destul de clare şi apreciate şi la nivelul Comisiei. Acestea trebuie întărite şi extinse şi din perspectiva a ceea ce se întâmplă la nivel european", a mai afirmat Tudor Constantin.

Strategiile europene din domeniul energiei ar trebui consultate şi văzut cum pot fi adaptate în ţara noastră, consideră Tudor Constantinescu.

Domnia sa a mai adăugat că în această toamnă urmează să apară şi strategia cu privire la offshore, unde România are un potenţial care până acum nu a fost deloc exploatat, cel puţin în Marea Neagră şi care se leagă în acelaşi timp şi de potenţialul pentru hidrogen şi decarbonarea diferitelor altor sectoare.

"Este un moment în care politica de energie, politica industrială trebuie cât mai bine armonizate, trebuie dezvoltate proecte pentru care există finanţare şi pentru care se doreşte efectiv sprijinirea relansării economice, iar acest Next Generation EU are o componentă importantă de dezvoltare pe termen lung care trebuie valorificată şi reprezintă o oportunitate de modernizare a economiei, a infrastructurii, inclusiv a celei energetice şi de a se apropia în acelaşi timp de consumatori", a mai declarat Tudor Constantin.

A.T.

---

Actualizare - ONDREJ SAFAR, DIRECTORUL EXECUTIV AL CEZ ROMÂNIA: "Transformarea smart a dus la o conectare mult mai rapidă a clienţilor la reţea"

CEZ România a început în urmă cu câţiva ani transformarea smart, potrivit domnului Ondrej Safar, directorul executiv al companiei, care menţionează că aceasta a dus la o conectare mult mai rapidă a clienţilor la reţea.

Ondrej Safar spune: "Transformarea smart pe care am lansat-o înseamnă, în acest moment, că ne-am îmbunătăţit semnificativ politica de servicii pentru consumatori, că putem conecta clienţii mai rapid, iar acum consumatorii pot deveni prosumatori fără să ne mai lovim de obstacolele din trecut - acesta devenind un proces standard pentru noi. Investim în echipamente smart, testăm noi sisteme de gestionare a reţelei şi, în plus, avem mult mai multe canale de contact cu consumatorii, pe lângă cele clasice".

V.R.

---

Actualizare - DANIEL BURLAN, PREŞEDINTE DIRECTORAT CE OLTENIA: "Complexul Energetic Oltenia va deveni, la finele anului 2025, o societate viabilă şi profitabilă"

Complexul Energetic Oltenia trece printr-o situaţie dificilă din cauza factorilor externi, precum şi din cauza întârzierii introducerii mixului energetic pentru reducerea amprentei de CO2, a afirmat Daniel Burlan, preşedintele Directoratului companiei. Dintre factorii externi, domnia sa a indicat nevoia continuă a investiţiilor de mediu de conformare şi evoluţia impredictibilă a preţului certificatelor de CO2, care, de la un preţ de 7 euro la finalul anului 2017, au ajuns la preţul actual de 30 de euro, ceea ce a dus la intrarea în dificultate a companiei respective.

Daniel Burlan a precizat: "Complexul Energetic Oltenia face acum ceea ce sistemul energetic trebuia să facă mai demult, adică acel mix energetic pentru a reduce amprenta de CO2. CE Oltenia produce acum energie doar pe cărbune şi intenţionăm ca prin programul de restructurare prin planul de decarbonare să reducem emisiile de la 0,82 tone CO2 pe MW oră, cât este în prezent, la 0,74 tone în 2025 şi la 0,51 tone CO2 pe MW oră începând cu 2026. Vom diversifica producţia de energie în acest sens. Avem avantajul deţinerii unor suprafeţe de teren pe care intenţionăm să construim opt parcuri fotovoltaice care înseamnă o putere instalată de 735 MW şi transformarea unor grupuri energetice pe cărbune din termocentrale în grupuri pe gaze. Vom închide grupurile pe cărbune din termocentrala Işalniţa, unde vom construi o termocentrală pe gaz de 845 MW şi vom închide două grupuri la Turceni, unde vom construi o termocentrală pe gaz de 435 MW şi vom tehnologiza o microcentrală la o putere de 9,9 MW. Toate acestea înseamnă bani, valoare investiţiilor noi se va ridica la 1,4 miliarde euro, jumătate din această sumă urmând a fi acoperită din fondurile CE Oltenia, iar cealaltă jumătate din accesarea fondurilor de modernizare".

Domnia sa a spus că există studii de fezabilitate pentru toate aceste proiecte şi că speră că ele vor demara în anul 2022, iar punerea în funcţiune a tuturor capacităţilor de producţie enumerate mai sus să fie efectuată în perioada 2023-2025.

"Pe lângă toate acestea, vom face investiţii de eficientizare şi în grupurile care vor rămâne pe cărbune. Valoarea acestor investiţii înseamnă 300 milioane euro şi va fi asigurată din sursele CE Oltenia. Este un plan de restructurare ambiţios. (...) Toată lumea se teme când aude de plan de restructurare. Personalul este îmbătrânit în companie şi în perioada următoare se va ieşi masiv la pensie. Restructurarea personalului va fi una pe cale naturală şi vom fi nevoiţi să angajăm personal pentru a întineri forţa de muncă. Cred că CE Oltenia va deveni, la finele anului 2025, o societate viabilă şi profitabilă cu investiţii viabile şi sustenabile", susţine Daniel Burlan, preşedintele Directoratului companiei.

El a precizat că programul respectiv i-a fost prezenta şi domnului Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, care a oferit asigurări privind sursele de finanţare pentru realizarea investiţiilor prevăzute. Preşedintele Directoratului CE Oltenia a menţionat că întregul plan a fost realizat ţinând cont de evoluţia preţului certificatelor de CO2 şi prin reducerea amprentei de CO2, a costurilor operaţionale şi de personal, care vor crea premisele unei societăţi pe profit viabile pe piaţa energiei.

G.M.

---

Actualizare - Corneliu Bodea, CRE: "Panurile investiţionale, irealizabile fără un cadru legislativ care să ofere încredere"

Realinierea cadrului legislativ şi de reglementare din România la cel european şi sporirea atractivităţii acestuia pentru a da mai mult curaj investiţiilor este principalul lucru care trebuie îndeplinit în perioada următoare, consideră Corneliu Bodea, Preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE).

Domnia sa a declarat: "Deşi vorbim în planurile noastre de perspectiva 2030, de volume de investiţii extrem de curajoase, ele nu se vor întâmpla nici chiar cu suportul fondurilor europene, atâta timp cât cadrul legislativ nu va oferi investitorilor, celor care riscă, încredere. Cred că este principalul lucru pe care îl avem de făcut în perioada următoare şi am încredere că noi specialiştii din această industrie ne vom alia pentru a ne asigura că poate unele greşeli care s-au întâmplat în trecut nu se vor întâmpla şi vom avea acel cadru legislativ care va permite ranformarea structurii energetice în România".

Totodată, preşedintele CRE a subliniat faptul că Green Deal este pentru România o şansă şi mai mare acum după apariţia actualei crize, decât era înainte.

"Trebuie să recunoaştem cu celeritate faptul că manifestam nişte rămâneri în urmă, aveam capitole la care puteam să fi făcut mai mult decât am facut. Acest reset important pe care actuala criză sanitară şi previzibila criză economică îl aduc este important pentru că ne poate oferi o şansă de a ne racorda rapid la ceea ce urmează a fi principalul motor de relansare economică în întreaga Uniune Europeană", a explicat Corneliu Bodea.

Domnia sa a mărturisit că este optimist, deşi conform estimărilor criza economică generată de Covid-19 va lovi puternic industria energetică, se estimează că este a treia industrie afectată ca volum de această criză.

"Sunt recunoascător că trăiesc aceste timpuri pentru că în ciuda tuturor dificultăţilor, ele ne oferă ocazii unice, care sper totuşi să nu se mai întâlnească prea curând, de a ne uni şi a ne asocia în a depăşi aceste obstacole", a mai subliniat Corneliu Bodea.

Preşedintele CRE a mai precizat că o problemă majoră pe care România va trebui să o rezolve este cea din zona generării de energie electrică: "România trebuie să depăşască această fază a companiilor monocombustibili, lucru care vine din trecut şi care acum se dovedeşte a fi o greşală. Această greşală trebuie îndreptată, companiile trebuie ajutate să se diversifice pentru a progresa".

Totodată, domnia sa a afirmat că industria energetică este un lanţ în care fiecare verigă este importantă: "Industria energetică este un lanţ valoric, dar şi de rezilienţă în fiecare verigă a sa stă puterea întregului".

În plus, Corneliu Bodea a afirmat că în urma analizei legată de companiile de engeneering şi de construcţie din domeniul energetic şi de modul în care acestea termină anul financiar, s-a văzut că degradarea indicatorilor financiari la principalele 20-30 de companii furnizoare de servicii, produse şi lucrări în infrastructura energetică continuă.

"Pe principiul că nu lăsăm pe nimeni în urmă, fac un apel la toţi cei care astăzi activează în sistemul energetic să fie solidari cu această industrie", a mai subliniat preşedintele CRE.

A.T.

---

Actualizare - MIHAELA TOADER, DIRECTOR DE STRATEGIE ROMGAZ: "Să devenim un jucător regional face parte din strategia noastră"

Romgaz a pregătit strategia de investiţii pentru următorii cinci ani şi are câteva directii noi, urmărind consolidarea rolului în piaţa de energie electrică, a anunţat Mihaela Toader, Director Direcţia Strategie, Relaţii Internaţionale, Fonduri Europene în cadrul companiei.

Conform domniei sale, compania de stat se uită cu foarte mare atenţie la zona de energie verde şi speră ca până la finalul acestui an să identifice câteva proiecte de investiţii în energia regenerabilă. Mihaela Toader a completat: "Ne interesează foarte mult partea de cecetare. În acest sens, producţia de hidrogen ne preocupă şi ne gândim la proiecte integrate care să conducă la producţia de energie verde, chiar dacă noi tradiţional nu suntem foarte verzi, prin prisma gazului. Ne uităm spre aceste oprtunităţi, iar fondurile nerabursabile şi chiar şi cele rambursabile sunt binevenite, pentru că scad costurile finanţării şi ne cresc credibilitatea în piaţă".

Aşadar, pe lângă core-business-ul său, compania de stat vizează producţia de energie electrică prin combinarea gazului cu energia verde, sursele regenerabile şi hidrogenul, a conchis reprezentantul Romgaz, adăugând: "Suntem în analiză în acest moment, avem studii de fezabilitate deja lansate şi cred că la începutul anului viitor vom avea deja indentificate proiectele în acest sector".

Referitor la marile proiecte derulate de companie, pe lângă capacitatea de la Iernut, care este finalizată în proporţie de circa 93%, Romgaz are aprobat planul pentru dezvoltarea unei noi capacităţi de producţie la Mintia. Mihaela Toader a precizat că societatea de stat este în proces de demarare a achiziţiei publice pentru partea de owner engineering şi pentru contractarea lucrărilor efective. Probabil că la începutul anului viitor va fi demarată şi această investiţie, conform estimărilor doamnei Toader, care a precizat că este un proiect matur: "Ne uităm şi spre alte locuri din ţară unde să putem dezvolta capacităţi de energie electrică şi în 2-3 ani sperăm să acoperim importul de energie electrică pe care îl face România în acest moment".

Nu în ultimul rând, din strategia de dezvoltare a Romgaz face parte şi obiectivul de a deveni jucător regional, după cum a subliniat Mihaela Toader, adăugând: "Am urmărit un proiect regional în prima parte a anului, dar tulburările din piaţă, pandemia, ne-au făcut să fim mai reţinuţi referitor la respectivul deal, care era regional. Urmărim, însă, cu interes în continuare piaţa regională şi dacă vom identifica oportunităţi cu certitudine că ne dorim să devenim jucător regional. Suntem în diverse discuţii pentru unele proiecte, dar climatul actual nu ne ajută".

E.O.

---

Actualizare - ANCA DRAGU, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT AL E.ON ROMÂNIA: "Toţi investitorii au nevoie de un dialog real cu autorităţile, de stabilitate şi predictibilitate legislativă"

Investitorii, indiferent de provenienţa capitalului - străin sau autothon -, au nevoie de aceleaşi lucruri: un dialog real cu autorităţile, de stabilitate şi predictibilitate legislativă, potrivit doamnei Anca Dragu, directorul general adjunct al E.ON România.

Domnia sa declară: "Am văzut în ultimele luni câteva iniţiative care au devenit lege, care modifică legile energiei şi care nu au fost discutate cu mediul de afaceri. Acestea vin cu nişte prevederi care sunt oarecum contrare obiectivelor de a accelera investiţiile în domeniul energetic. Este vorba despre Legea 155/2020 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale din 2012, care creează mari probleme pentru noi. De aceea suntem într-o nouă rundă de discuţii cu autorităţile, pentru a clarifica ceea ce se spune în acest act normativ".

Oficialul E.ON subliniază că toate investiţiile trebuie să ţină cont de un mediu legislativ corect, în care investitorii să ştie dinainte care sunt regulile jocului, ca să se poată adapta.

A.V.

---

Actualizare - ADRIAN TĂNASE, BURSA DE VALORI BUCUREŞTI: "Avem discuţii cu companiile energetice listate pentru ca acestea să intre în indicii de pieţe emergente"

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) are discuţii cu conducerile companiilor listate din domeniul energetic, în vederea intrării acestora în indicii de pieţe emergente a FTSE Russell, a punctat Adrian Tănase, director general al operatorului pieţei noastre de capital.

Este o declaraţie care vine în condiţiile în care, începând de luni, piaţa noastră a devenit emergentă secundară, Nuclearelectrica (SNN) fiind unul dintre emitenţii de la BVB incluşi în indicii agenţiei londoneze.

CEO-ul BVB a spus: "Ne dorim să vedem şi alte companii din domeniul energetic în indicii de pieţe emergente a FTSE Russell într-un orizont apropiat de timp. Există anumite criterii de dimensiune şi de lichiditate.Toate companiile energetice listate îndeplinesc criteriul dimensiunii dar, din păcate, nu toate îndeplinesc criteriul de lichiditate. Avem discuţii cu conducerile acestor companii pe subiectul accesului în indicii FTSE Russell de pieţe emergente. Vrem ca conducerile companiilor să fie foarte bine informate în ceea ce priveşte mecanismele acestor indici. Avem semnale pozitive şi din partea lor, şi ne dorim ca aceste companii să îndeplinească criteriile de acces. Sunt soluţii pe care le prezentăm companiilor pentru a intra în aceşti indici şi sperăm ca în următorii doi ani să le avem pe toate prezente acolo. Ar fi un lucru benefic pentru sector, pentru bursă şi pentru companii în sine".

A.I.

---

Actualizare - Daniel Naftali, Franklin Templeton România: "Orice schemă de sprijin pentru reactoarele 3 şi 4 de la CNE Cernavodă necesită o analiză foarte atentă"

Orice schemă de sprijin pentru reactoarele 3 şi 4 de la CNE Cernavodă necesită o analiză foarte atentă vizavi de cum aceste scheme de sprijin impactează competiţia pe piaţa de energie, a spus Daniel Naftali, vicepreşedinte şi director executiv Franklin Templeton România.

Acesta a precizat: "Motivul pentru care noi am fost destul rezervaţi cu privire la reactoare 3 şi 4... Ştim cu toţii că investiţiile în energia nucleară sunt extrem de mari, iar analiza pentru ca aceste investiţii să devină sustenabile este nevoie de scheme de sprijin. Care în final se răsfrâng asupra consumatorului final. Ceea ce spunem este că atunci când promovăm astfel de investiţii foarte mari şi cu impact pe termen lung trebuie să ţinem seama de toate costurile şi inclusiv de costurile de oportunitate. Adică vrem să construim 2 reactoare cu o investiţie foarte mare sau susţinem investiţii mai mici, mai multe, mai flexibile. (...) Când vorbim de scheme de sprijin pentru astfel de investiţii trebuie o analiza foarte atentă pentru cum aceste scheme de sprijin ar impacta competiţia pe piaţa de energie".

M.G.

---

Actualizare - TĂNASE STAMULE, CONSILIER DE STAT LA CANCELARIA PREMIERULUI: "Suntem în tatonări cu mai multe firme şi asocieri pentru investiţia în reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă"

Guvernul are mai multe direcţii de dezvoltare pe zona de energie, a anunţat Tănase Stamule, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului în domeniul economic, care a subliniat că ţara noastră trebuie să devină un exportator de energie.

Pe prima linie între obiectivele Executivului este tranziţia de la cărbune la gaz, aceasta fiind corelată cu dezvoltarea reţelelor de gaz pe teritoriul ţării. În prezent, doar 30% din cetăţenii României au acces la gaz, a evidenţiat oficialul, subliniind că extinderea reţelei de gaz va conduce la o creştere a atractivităţii economice şi de locuire.

Un alt obiectiv principal al autorităţilor este investiţia în reactoarele 3 şi 4 din cadrul Centralei de la Cernavodă. În acest sens, Tănase Stamule a precizat că există parteneri strategici foarte seriosi pentru dezvoltarea acestui proiect.

"Există mai multe companii care şi-au manifestat dorinţa să participe la proiectul Centralei de la Cernavodă. Suntem în tatonări cu mai multe asocieri, firme, care au un istoric de succes pe pieţele internaţionale şi care vor fi anunţate la momentul potrivit. Important este că Guvernul merge mai departe cu acest proiect şi căutăm cei mai serioşi parteneti pentru a-l duce la îndeplinire", a conchis domnia sa.

Printre altele, oficialul a mai anunţat că Executivul urmăreşte şi dezvoltarea de noi capacităţi de producţie pentru echilibrarea segmentului de energie eoliană.

E.O.

---

Actualizare - SORIN BUMB, PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU INDUSTRII ŞI SERVICII DIN CAMERA DEPUTAŢILOR: "Nu putem să renunţăm dintr-odată la producţia de energie electrică din arderea cărbunelui fără să afectăm securitatea energetică a ţării şi fără să dezechilibrăm sistemul energetic naţional"

Realitatea din teren arată că doar 34% din populaţia României este racordată la reţelele de distribuţie a gazelor naturale, iar în ţară sunt oraşe întregi care nu au acces la reţelele de gaze naturale, în timp ce în spaţiul rural încălzirea locuinţelor se bazează pe lemn şi cărbune şi combustibilii solizi sunt folosiţi pentru preparea hranei, a precizat Sorin Ioan Bumb, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.

"O trecere directă către folosirea electricităţii din surse regenerabile nu este posibilă în acest moment din cauza costurilor foarte mari pe care le presupune dezvoltarea infrastructurii aferente, care se vor reflecta în costurile plătite de consumatorul final, dar şi din cauza costurilor sociale. În plus, nu putem să renunţăm dintr-odată la producţia de energie electrică din arderea cărbunelui fără să afectăm securitatea energetică a ţării şi fără să dezechilibrăm sistemul energetic naţional. De aceea, avem nevoie în acest moment de o cale de mijloc şi aici avem şansa de a beneficia de o perioadă de tranziţie până la trecerea exclusivă pe surse de energie regenerabilă. Gazul natural se dovedeşte o soluţie viabilă, iar centralele electrice de la Iernut şi Mintia sunt convertite pentru a produce energie pe baza gazelor naturale", a afirmat Sorin-Ioan Bumb.

Şeful Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor s-a referit şi la programele pe care le avem la dispoziţie pentru dezvoltarea reţelelor inteligente de gaze naturale şi pentru interconectivitatea cu cele electrice.

Avem nevoie de un cadru legal adecvat care să permită şi să stimuleze realizarea acestor reţele şi de finanţarea aferentă, unde putem folosi un mix de fonduri europene, guvernamentale şi de capital privat.

"În iulie, s-a aprobat alocarea de fonduri pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, axa prioritară 8, şi vom putea folosi în actualul exerciţiu financiar 2014-2020 200 milioane euro pentru proiecte de dezvoltare a reţelelor de gaze naturale. Perioada de implementare este scurtă, până la 31 decembrie 2023, dar în exerciţiul financiar multianual 2021-2027 fondurile respective vor fi suplimentate cu 800 milioane euro, bani cu care se pot finanţa mai multe proiecte în sistemele inteligente de distribuire a gazelor naturale şi în cele privind interconectivitatea. (...)

În privinţa regulamentului pentru planul de redresare şi rezilienţă, în actualele negocieri susţinem o flexibilitate sporită a investiţiilor prin planurile naţionale. România îşi propune alocarea de până la 800 milioane euro în reţele de distribuţie inteligente", a spus deputatul Sorin Bumb.

În privinţa definirii consumatorului vulnerabil şi a reglementării situaţiei persoanelor care vor intra în această categorie, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor a precizat că aşteaptă de la Ministerul Muncii propunerile pentru a promova acest proiect de lege.

"Este normal, mai ales acum în perioadă de criză, când preţurile pot creşte foarte mult, iar majoritatea populaţiei nu poate să suporte aceste preţuri, mai ales pe perioada iernii, să reglementăm rapid această categorie de consumatori, serviciile şi sprijinul de care ei vor avea parte", a spus Sorin Bumb.

G.M.

---

Actualizare - Ovidiu Demetrescu: "În ultimii 30 de ani ne-a lipsit leadership-ul în energie"

În ultimii 30 de ani ne-au lipsit leadership-ul şi progresul în energie, a spus în deschidere moderatorul conferinţei Ovidiu Demetrescu, Partener London Brokers şi OCD Capital & Resource

"Următorii 30 de ani trebuie să fie ani de progres şi ani de înscriere pe un trend de leadership al energeticii româneşti", a spus Demetrescu.

---

Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu Centrul Român al Energiei (CRE), organizează videoconferinţa "Energia în priză" , ediţia a VIII- a, în data de 24 septembrie 2020, începând cu ora 09:30.

Evenimentul va putea fi urmărit, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.