EnglishActualizare - CORALIA KREYER, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI DISTRIBUITORILOR EUROPENI DE MEDICAMENTE: ''Importul paralel de medicamente rămâne un aspect nesoluţionat"
Importul paralel cu medicamente rămâne în continuare un aspect nesoluţionat în România, neavând o soluţie pentru rambursarea medicamentelor importate paralel, în condiţiile în care comerţul paralel reprezintă o soluţie adoptată de majoritatea ţărilor, în contextul actual, este de părere Coralia Kreyer, Preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor Europeni de Medicamente.
Domnia sa a vorbit despre comerţul paralel cu medicamente în condiţiile prefigurării unui nou cadru legislativ european care adresează problematica disponbilităţii şi accesibilităţii medicamentelor. Printre altele, Coralia Kreyer a subliniat: "Lipsa medicamentelor este o problemă globală, care afectează atât clasele cu venituri mici, dar şi pe cele cu venituri medii sau mari. În SUA, Canada, Japonia, Australia pandemia de coronavirus a afectat această problemă cronică. Şi în România aceasta este o problemă veche. Multe ţări au abordat diverse strategii pentru rezolvarea ei, dar problema se accentuează şi accelerează, creând crize majore de sănătate şi economice în întreaga lume".
E.O.
---
Actualizare - IOAN NANI, DIRECTORUL GENERAL AL ANTIBIOTICE IAŞI: "Solidaritatea trebuie să fie pe primul plan"
Solidaritatea trebuie să fie unul dintre principiile care să treacă dincolo de această pandemie şi să fie pe primul plan, a spus Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi.
Domnia sa a punctat: "Vorbim de 30 de ani că trebuie să ne îmbunătăţim sistemul de organizare teritorială, că vrem să dezvoltăm regiunile. Că vrem să ne adaptăm politica la cea a Comunităţii Europene. Dar eu nu uit că acum un an şi jumătate, Comunitatea Europeană aproape dispăruse. Franţa anunţa cum îşi ajută economia, Germania anunţa câte zeci de miliarde (n.r. de euro) va aloca sistemului de sănătate. Principiul solidarităţii trebuie să fie unul dintre principiile care să treacă dincolo de această pandemie şi să fie pe primul plan".
Ioan Nani a mai spus: "Privind retrospectiv la cei aproape doi ani de când ne confruntăm cu acest virus, care a împărţit lumea în sceptici şi optimişti, văd că deja ne împărţim viaţa în perioada dinainte de pandemie şi viaţa post-pandemie. Este îngrijorător cum privim fără cea mai mică tentă de optimism. Este adevărat că, aproape fără precedent, acest virus a reuşit să ne dea o lecţie. Dar oare învăţăm ceva şi ce anume trebuie să învăţăm? Oare solidariatea, empatia, faptul că trebuie să ne întoarcem la profesionalism? Cred că sunt trei termeni care merită să fie dezbătuţi în perioada următoare şi fiecare dintre noi, privind retrospectiv şi introspectiv, să încercăm să ne redefinim mai bine".
A.I.
---
Actualizare - DR. VALERIA HERDEA, VICEPREŞEDINTE AL COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA: "Vreau să văd decidenţi fermi, care să ducă proiectele la capăt"
Ţara noastră are nevoie de decidenţi fermi, hotărâţi, care să ducă la capăt proiectele din sănătate, mai ales că există fonduri europene în acest sens, este de părere dr. Valeria Herdea, Vicepreşedinte al Colegiului Medicilor din România.
Printre altele, domnia sa a tras un semnal de alarmă asupra faptului că sistemul nostru de sănătate nu are pregătire pandemică, făcând faţă cu greu pandemiei de Covid 19, atât din punct de vedere al materialelor, cât şi al resurselor umane specializate.
Domnia sa susţine vaccinarea anti Covid 19, subliniind că ţara noastră "este locuită mai mult de oameni sentimentali decât de oameni pragmatici". "Vaccinarea este singura realitate pe care o avem şi a dat rezultate", apreciază domnia sa, adăugând că, la noi, spre comparaţie cu ţări ca Italia sau Potugalia, corpul profesional al medicilor nu este respectat şi auzit.
Conform studiilor efectuate, peste 70% din medici sunt vaccinaţi, a anunţat doamnea Herdea, menţionând că medicii care se exprimă contra vaccinării sunt cercetaţi de Colegiul de specialitate: "Colegii care au uitat de jurământul depus şi de educaţia primită şi care, în virtutea dreptului la libera exprimare fac afirmaţii nefondate, împrăştie ştiri false care controlează mintea unei mari părţi a populaţiei, sunt chemaţi la Colegiul medicilor şi anchetaţi. Există dosare în desfăşurare, iar după ce vor fi fnalizate aceste cercetări, vor fi date publicităţii informaţiile pe care le vom strânge".
E.O.
---
Actualizare - Alina Culcea, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM): "Lipsa finanţării inovaţiei duce la scăderea speranţei de viaţă"
Lipsa unei viziuni, a finanţării adecvate şi a unui acces la timp la inovaţie duce la scăderea speranţei de viaţă, a afirmat Alina Culcea, Preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Potrivit domniei sale, în ritmul actual România ar avea nevoie de aproape 30 de ani pentru a atinge aceeaşi speranţă de viaţă din cele mai dezvoltate cinci state din Uniunea Europeană.
Alina Culcea a declarat: "Lipsa unei viziuni, a unei finanţări adecvate şi a unui acces la timp la inovaţie duce la scăderea speranţei de viaţă. În România avem astăzi în jur de 75 de ani speranţă de viaţă şi dacă ne uităm la cele mai dezvoltate 5 state europene acolo media (speranţei) de viaţă este de 82 de ani. În acest ritm, dacă încercăm să recuperăm, ne vor fi necesari 27 de ani pentru a atinge aceeaşi medie de speranţă de viaţă cu aceste state. E mult, e puţin, probabil că răspunsul este de la sine înţeles. Iar pentru economie, industria bio-farmaceutică generează o valoare esenţială, prin crearea de locuri de muncă, prin investiţii în cercetare şi dezvoltare de medicamente, investind poate mai mult decât orice altă industrie în partea de cercetare şi dezvoltare. Însă, ca pacienţii să aibă acces la aceste medicamente, şi aici vorbim de faptul că pentru anumite patologii fiecare zi contează, trebuie să se ia nişte măsuri clare: să existe o finanţare adecvată a sănătăţii, să existe un acces predictibil la inovaţie şi la studii clinice şi nu în ultimul rând avem nevoie de îmbunătăţirea mediului de operare, respectiv de facilităţi fiscale care să atragă investiţii şi o industrie farmaceutică puternică în România, o politică a medicamentului care să încurajeze aducerea de medicamente în piaţă şi nu dispariţia lor aşa cum se întâmplă astăzi ca urmare a unor sisteme coercitive aplicate în politica medicamentului, vorbim de politica celui mai mic preţ european, vorbim de taxa clawback".
Potrivit preşedintelui ARPIM, sunt ţări în UE care au poziţionat industria farmaceutică ca un partener strategic.
"Sunt ţări care au înţeles acest lucru, care au poziţionat industria farmaceutică ca un partener strategic şi vedem acest lucru şi la nivelul Uniunii Europene, campania de vaccinare împotriva Covid este un exemplu: există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum programele de rezilienţă, planul european de cancer, strategia farmaceutică europeană. Franţa a înfiinţat un consiliu strategic al industriilor din sănătate în care industria farmaceutică este partener alături de reprezentanţii autorităţilor şi unde pe un acord cadru pe 5 ani se va lucra la creşterea competitivităţii şi stabilităţii economice prin investiţii constante din perspectiva industriilor de sănătate prezente în acea ţară. Există soluţii, există speranţă, dacă reuşim să ne întâlnim într-un cadru formal, dar prietenos, în care toţi actorii de la masă să poată să ia nişte decizii informate şi cât mai rapide în privinţa îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei României", a spus Alina Culcea.
Aceasta a mai adăugat că medicii fac astăzi un efort extraordinar pentru a ne ajuta să trecem peste această criză pandemică şi cu toţii cu toţii trebuie să ne aliem eforturilor lor şi să ne rugăm în primul rând pentru sănătatea lor fizică şi psihică.
"Fără ei probabil că nu am putea să ducem la capăt această bătălie", a spus Culcea.
M.G.
---
Actualizare - DRAGOŞ DAMIAN, CEO TERAPIA CLUJ: "Revizuirea contribuţiei de sănătate, nepotrivită în acest moment"
Modificarea nivelului contribuţiei la sistemul de sănătate nu este potrivită în actualul moment, în care ne confruntăm cu valul patru al pandemiei Covid-19, susţine Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj.
"Cred că această mutare politicianistă de a revizui în acest moment veniturile din contribuţia de sănătate - adică cei care au salarii mai mari să plătească mai puţin - mi se pare total nepotrivită în actuala pandemie. Aş vrea ca lumea să se mai gândească un pic, în general la finanţarea sistemului sanitar, la cele 5 milioane de persoane care dau bani pentru 20 de milioane, la păstrarea taxei clawback în sistemul sanitar - se adaugă 2-3 miliarde de lei pe an; doar din taxa clawback se construiau spitalele regionale, despre care vorbim ca nebunii de 15 ani. Toată această finanţare a sistemului sanitar, când se va termina criza politică, va trebui să o regândim în aşa fel încât pacientul să fie în centrul sistemului, medicii sa fie respectaţi şi să aibă venituri de unde pot să-şi dezvolte disciplinele medicale, să existe acces şi la medicamente inovative, dar şi acces la medicamente generice", a declarat Dragoş Damian.
Declaraţia domnului Damian este făcută în contextul în care în urmă cu câteva zile Dan Vîlceanu, ministrul interimar al finanţelor publice a anunţat că trebuie reanalizată situaţia contribuţiei la sănătate.
"Este incorect ca cineva care câştigă un salariu mare să plătească 10% din acel salariu, iar cel care câştigă un salariu mic să plătească o contribuţie mult mai mică, ei beneficiind practic de aceleaşi servicii atunci când ajung la spital. Atunci, ar trebui să gândim un plafon până la care să percepem contribuţia de sănătate, pentru că ea nu funcţionează ca acea contribuţie la pensii, când tu acumulezi, contribui şi vei primi înapoi, atunci când ajungi la pensie, o sumă de bani", a afirmat Dan Vîlceanu.
G.M.
---
Actualizare - DR. ADRIAN MARINESCU, DIRECTORUL MEDICAL AL INSTITUTULUI "MATEI BALŞ": "Ce se întâmplă în România are legătură directă cu rata de vaccinare"
Este păcat că am ajuns într-un moment în care pierdem vieţi omeneşti din cauza Covid-19 şi ne plasăm în topul Europei şi al lumii la acest capitol, în condiţiile în care este clar că în ţările care au o rată de vaccinare crescută lucrurile sunt în regulă în ce priveşte numărul de spitalizări, formele severe, de paturi de terapie intensivă, spune dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş".
Domnia sa subliniază: "Ce se întâmplă acum în România are legătură directă cu această rată de vaccinare. Noi vedem, la «Matei Balş», lucruri absolute clare, sunt statistici care se văd în practică. La Terapie Intensivă, o proporţie de 94-95% din formele critice sunt persoane nevaccinate. Dacă ne uităm la statisticile INSP, este foarte clar că dintre cei care decedează, procentul este de peste 90% nevaccinaţi, mai precis între 90% şi 95%".
V.R.
---
Actualizare - Adela Cojan, Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS): "Medicii noştri, puţini, câţi au mai rămas în ţară, sunt suprasolicitaţi şi sunt aproape de «burnout»"
Medicii noştri, puţini, câţi au mai rămas în ţară, sunt suprasolicitaţi şi sunt aproape de burnout, a afirmat Adela Cojan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Aceasta a mai precizat că recent s-a luat decizia de a implica ambulanţele private în serviciul de urgenţă 112 astfel încât acestea să ajute sectorul public. "Ieri am făcut o serie de virări bugetare de la alte domenii pentru a implica ambulanţele private", a spus preşedintele CNAS.
Adela Cojan a declarat: "Cred că suportul profesionist, din partea colegilor, din partea administratorilor sau managerilor de spital şi munca în echipă pot să ajute şi reprezintă secretul combaterii epuizării, suprasolicitării şi riscului de a se produce malpraxis-uri sau misdiagnosticuri. (...) În zilele de astăzi medicii români trec prin momente foarte-foarte grele, înţeleg că mai nou li se interzice să-şi ia zile libere sau zile de concediu medical. Din punctul de vedere financiar: eu cred că aici, la nivelul fondului de asigurări sociale şi de sănătate, s-au făcut eforturi financiare consistente destinate atât pacienţilor Covid cât şi non-Covid astfel încât printr-o serie de ordonanţe şi ordine de preşedinte CNAS sau ordine comune împreună cu Ministerul Sănătăţii am încercat să asigurăm accesul pacienţilor, cât a fost posibil, la serviciile de sănătate. Astfel, şi noi am introdus telemedicina care este recunoscută de sistem şi decontată ca atare, a crescut numărul consultaţiilor ce pot fi acordate de către medicii de familie şi medicii de specialitate, din ambulatoriu, prin mijloace de comunicare la distanţă. De asemenea, o serie de documente medicale, inclusiv reţetele medicale, le-am putut face să fie posibil de transmis în format electronic. Ne-au ajutat foarte mult medicii de familie prin implicarea dumnealor anul trecut în monitorizarea pacienţilor post-Covid şi până la urmă în decolmatarea spitalelor de cazuri care nu puneau în pericol viaţa pacienţilor".
Aceasta a mai afirmat, cu privire la implicarea ambulanţelor private în serviciul 112, că în ciuda luptei cu pandemia trebuie în continuare asigurat accesul pacienţilor non-Covid la servicii medicale.
"Am văzut că a scăzut şi este foarte îngreunat accesul ambulanţelor către pacienţii ce sună la 112 pentru testarea Covid şi atunci pot să vă spun, cred că este în premieră, ieri am făcut o serie de virări bugetare de la alte domenii pentru a implica inclusiv ambulanţele private care vor răspunde la acelaşi număr de apel, 112, pentru a ajuta sectorul public. Până la urmă, în lupta aceasta, trebuie să înţelegem cu toţii că fără un parteneriat public-privat, mai ales în condiţiile în care s-au restricţionat internările pentru afecţiunile programabile în spitalele declarate Covid sau suport Covid, acestor afecţiuni trebuie să le asigurăm totuşi accesul în celelalte instituţii sanitare fără să ţinem cont de forma de proprietate a instituţiei sanitare respective", a spus Cojan.
M.G.
---
Actualizare - MUGUR ARDELEAN, MANAGERUL SPITALULUI UNIVERSITAR DE URGENŢĂ "ELIAS":"Asistăm la o competiţie pentru paturile ATI între pacienţii obişnuiţi şi pacienţii care ne asaltează acum cu Covid-19"
Valul patru al pandemiei Covid-19 are efecte negative asupra spitalelor din Capitală, prin prisma numărului mic de paturi de terapie intensivă faţă de situaţia cu care ne confruntăm, afirmă Mugur Ardelean, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă "Elias".
"Trebuie să facem faţă afluxului crescut de pacienţi infectaţi cu Sars-Cov 2, dar şi urgenţelor care solicită asistenţă de specialitate în spitalul nostru. În aceste condiţii, trebuie să găsim resurse de coate categoriile, pornind de la paturile de spital, de la infrastructura care permite îngrijirea bolnavului şi terminând cu personalul necesar pentru ca toţi pacienţii să primească îngrijirile adecvate. Nu este suficient pentru un pacient să trimiţi la el un medic rezident; el trebuie să aibă medicul de care are nevoie, asistentele specializate, echipamentele medicale şi medicamentele de care are nevoie. În acest moment, situaţia este dificilă, dar încercăm să trecem prin aceste săptămâni de foc şi intenţia este să avem o rată de succes cât mai mare în îngrijirea tututor pacienţilor. Toate spitalele de urgenţă mari derulează programe de sănătate care se adresează o parte a urgenţelor, marilor urgenţe: infarct miocardic, AVC (...). Acestea sunt mari urgenţe care ne preocupă şi care sunt mari consumatoare de resurse, nu doar financiare, ci şi spitaliceşti, printre acestea din urmă numărându-se paturile de terapie intensivă. Din păcate, asistăm la o competiţie pentru paturile ATI între pacienţii obişnuiţi şi pacienţii care ne asaltează acum cu Covid-19", a declarat dr. Mugur Ardelean, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă "Elias".
G.M.
---
Actualizare - DIANA LORETA PĂUN, CONSILIER PREZIDENŢIAL: "Sub presiunea valului 4, perturbarea îngrijirilor de specialitate e o ameninţare majoră"
Măsurile privind restrângerea acordării asistenţei medicale de specialitate pentru alţi pacienţi luate de autorităţi sub presiunea valului patru al pandemiei reprezintă o ameninţare majoră pentru ţara noastră, susţine dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial în cadrul Departamentului Sănătate Publică din Administraţia Prezidenţială.
"În situaţia actuală, sub presiunea valului 4, perturbarea îngrijirilor de specialitate e o ameninţare majoră la capacitatea României de a recupera decalajele cu privire la inegalitatea de acces şi de a-şi îndeplini angajamentele privind obiectivele de sănătate durabilă, mai ales în domenii cum sunt cel oncologic, unde există o incidenţă crescută, şi în domeniul bolilor cardiovasculare", a declarat Diana Loreta Păun.
Afirmaţia consilierului prezidenţial vine în contextul în care, în urmă cu o săptămână, secretarul de stat Raed Arafat a emis un ordin prin care urmau să fie suspendate toate operaţiile care nu sunt urgenţe, timp de 30 de zile.
Doamna Păun a mai spus că pentru tratatea pacienţilor pot fi folosite şi alte instrumentele informaţionale pe care le avem la îndemână, cum sunt telemonitoringul, teleconsultarea, Inteligenţa Artificială, care ar reprezenta varianta oportună la modelul clasic de servicii medicale cu care suntem obişnuiţi.
"De asemenea, trebuie să consolidăm infrastructura sistemului sanitar a cărei vulnerabilitate a dat naştere la tragedii, precum incendiile pe care le ştim. E nevoie de pregătirea întregului sistem sanitar, de pregătirea cadrelor medicale pentru a preîntâmpina situaţiile de criză. Este important să nu perpetuăm panica, dezinformarea, neîncrederea în ştiinţă la care suntem martori astăzi. Trebuie să repunem relaţia medic-pacient pe bazele la care era odată, pe încrederea între cei doi", a mai arătat dr. Diana Loreta Păun.
G.M.
---
Actualizare - COLONEL DR. VALERIU GHEORGHIŢĂ, COORDONATORUL COMITETULUI NAŢIONAL DE VACCINARE: "Vaccinarea nu trebuie privită ca un act de eroism"
Pandemia ne-a arătat că avem nevoie de programe de prevenţie extrem de bine puse la punct, care să fie sustenabile şi să creeze o perspectivă pe următorii ani, susţine Colonel Dr. Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19, care atrage atenţia că, totodată, educaţia sanitară trebuie să înceapă timpuriu, încă din şcoală.
"Vaccinarea trebuie percepută ca un act de normalitate, nu ca ceva ieşit din comun, ca un act de eroism sau un lucru care să te facă special. Vaccinarea este un lucru normal, care ne protejează faţă de boli şi ne ajută să trăim sănătoşi", declară domnia sa, adăugând că, tot la acest capitol, este nevoie şi de informare. Valeriu Gheorghiţă mai spune: "Este nevoie de încredere pentru că avem o credibilitate mai redusă. În această perioadă, fenomenul de dezinformare a luat foarte multă amploare şi a avut ca obiectiv primordial accentuarea neîncrederii în instituţiile statului, în experţi, fiind contestate chiar deciziile Agenţiei Europene a Medicamentului. Mai mult, am observat că este nevoie de informare şi educaţie medicală chiar în rândul personalului medical".
V.R.
---
Grupul de presă BURSA organizează a III-a ediţie a videoconferinţei "Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea", în data de 12 octombrie 2021, începând cu ora 10:00.
Evenimentul va transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
