LIVIU ROGOJINARU, CNIPMMR: "Susţinem creşterea competitivităţii Europei şi dezvoltarea IMM-urilor"

• Rogojinaru: "Viitoarele programe europene trebuie să fie mai transparente, mai uşor accesibile, şi mai adaptate specificului IMM-urilor"

Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 va reprezenta un pas decisiv pentru viitorul politicii UE în domeniul IMM-urilor, deoarece va defini resursele financiare disponibile pentru a sprijini IMM-urile şi pentru a pune în aplicare măsuri politice specifice, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe, Liviu Rogojinaru, secretar general al CNIPMMR.

CNIPMMR susţine poziţia Uniunii Europene a Artizanatului şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (UEAPME) privind viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, creşterea competitivităţii Europei şi susţinerea dezvoltării IMM-urilor, fiind o soluţie adecvată pentru provocările actuale (securitatea, migraţia etc.), a mai precizat reprezentantul CNIPMMR.

Domnia sa a declarat: "În contextul Brexit şi a provocărilor privind securitatea şi migraţia cu care se confruntă UE, pentru viitorul cadru financiar multianual, CNIPMMR susţine poziţia UEAPME, care recomandă acordarea unei atenţii speciale pentru creşterea competitivităţii Europei şi vizarea cu prioritate a următoarelor provocări: consolidarea bazei industriale din Europa; să contribuie la o societate stabilă şi favorabilă incluziunii; să asigure trecerea către o economie şi o societate mai durabile; spijinirea unei economii bazate pe cunoaştere şi îmbunătăţirea sistemului european de inovare; îmbunătăţirea productivităţii şi a competitivităţii; spijinirea companiilor mici, în ceea ce priveşte ecologizarea, digitalizarea şi globalizarea; reducerea deficitului de competenţe pe piaţa forţei de muncă".

De asemenea, potrivit domnului Rogojinaru, UEAPME va sprijini un cadru financiar multianual orientat spre viitor, ca obiectiv general, şi solicită flexibilitate în ceea ce priveşte tipurile şi instrumentele financiare, care asigură accesul mai multor IMM-uri la măsurile de sprijin.

Totodată, viitoarele programe europene trebuie să fie mai transparente, mai uşor accesibile, mai puţin birocratice, mai adaptate specificului IMM-urilor, mai flexibile şi să asigure aplicarea obligatorie a principiului parteneriatului care implică partenerii economici şi sociali la nivel european, regional şi local, conform CNIPMMR.

Ţara noastră trebuie să fie preocupată şi de noua perioadă programatică (2021-2027), deoarece aceasta va aduce câteva schimbări fundamentale, a afirmat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, adăugând: "În primul rând, la nivelul IMM-urilor finanţările vor fi eminamente prin instrumente financiare, iar în acest moment, România nu are instrumente financiare, nu are un istoric pe ceea ce înseamnă acest lucru şi nici nu pare că şi-ar dori să facă asta".

De asemenea, domnia sa consideră că suntem expuşi unui mare pericol, cel al migraţiei întreprinzătorilor, care riscă să devină tot mai vizibilă, după ce în ultimii ani ne-am confruntat cu migraţia forţei de muncă.

"În acest moment, cu cetăţenie electronică este foarte simplu să îţi faci o firmă în Estonia, spre exemplu, şi să trăieşti în România, dar să nu plăteşti taxe statului român, ci celui estonian. (...) Statul român, care investeşte în educaţia resursei umane, pierde aşadar", a explicat preşedintele CNIPMMR.

Totodată, Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al CNIPMMR a susţinut afirmaţiile domnului Jianu, afirmând: "Estonienii estimează că, până în 2020, vor avea 20 de milioane de IMM-uri înregistrate, iar 99% dintre acestea vor proveni din alte state. Deja, într-un an de zile au înregistrat câteva sute de mii. Şi vorbim de Estonia, dar ce se va întâmpla când şi state precum Germania, de exemplu, vor face acest lucru?"

La rândul său, domnul Rogojinaru susţine că, din nefericire, guvernanţii nu înţeleg că acesta este principalul pericol la care suntem expuşi. Domnia sa a subliniat: "Imaginaţi-vă o ţară în care suntem 324.000 de IMM-uri, dintre care aproape toate funcţionează, iar jumătate dintre acestea pleacă în afară şi nu mai plătesc taxe aici; îşi desfăşoară activitatea aici, deci fac acelaşi lucru pe care ţara noastră l-a făcut acum 20 de ani (a externalizat forţa de muncă bună şi a internalizat costurile sociale), iar acum face aceleaşi lucruri şi cu producătorii de bunuri, internalizând toate costurile. Deocamdată, din ce ştim noi, unii s-au mutat în Ungaria şi Bulgaria".