Oamenii de fotbal condamnaţi în "Dosarul Transferurilor" au reuşit în trei luni să testeze toate căile de atac posibile, rezultatele, din punctul lor de vedere tinzând către zero. Dacă până la încarcerare niciunul dintre cei opt inculpaţi nu s-a plâns de lentoarea cu care se desfăşoară actul de justiţie, au existat zeci de amânări în anii de proces, acum toţi îşi doresc ca lucrurile să evolueze mult mai rapid.
Avocaţii lor au încercat diverse acţiuni, de la contestaţii în anulare şi graţieri prezidenţiale până la întreruperi temporare ale pedepselor. Justiţia se dovedeşte a fi inflexibilă. Chiar şi în cazul lui Jean Pădureanu, grav bolnav lucrurile nu evoluează atât de rapid pe cât îşi doreau avocaţii acestuia. Magistraţii Tribunalului Ilfov au analizat pe 30 mai decizia de a admite sau nu cererea de întrerupere a pedepsei lui Jean Pădureanu, condamnat definitiv la 3 ani şi 4 luni de închisoare. Avocaţii fostului preşedinte al Gloriei Bistriţa susţin că acesta este bolnav de diabet, are probleme cardiace şi Alzheimer. De altfel, un prim set de analize au confirmat că Pădureanu are diabet într-o fază extrem de avansată, plus tulburări de memorie. Prezent la tribunal la sfârşitul săptămânii trecute, Pădureanu s-a arătat supărat pe presă, considerând că din cauza acesteia a ajuns în spatele gratiilor. Decizia în ceea ce priveşte cererea sa de întrerupere a pedepsei pe motive medicale va fi anunţată pe 12 iunie, dar sunt şanse mici să aibă câştig de cauză, conform actelor medicale prezentate de procurori, afecţiunile lui Pădureanu pot fi tratate şi în spitalele din sistemul penitenciar.
Dacă problemele personale nu au avut prea mult câştig de cauză, uni dintre inculpaţi au adus în atenţie problemele membrilor familiei. Prezent la tribunal, unde a fost judecată contestaţia în anulare depusă el, Mihai Stoica a încercat să sensibiliezeze instanţa susţinând că familia sa nu mai are aproape nicio sursă de venit, dar şi-a exprimat şi convingerea că va avea câştig de cauză în procesul intentat la CEDO: "Ştiu că justiţia nu are o latură socială, umană, dar condamnarea mea condamnă familia, care trăia aproape în exclusivate din veniturile mele - substanţiale, dar justificate. (...) Familia mea trăieşte din pensiile părinţilor mei de 80 şi 77 de ani. Nu mi s-a aplicat niciodată legea mai favorabilă. Nu înţeleg de ce acea pedeapsă nu a fost dată cu suspendare. Instanţa a ignorat, practic, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ştiind foarte bine că o speţă identică a dat câştig de cauză condamnatului, obligând Italia să plătească despăgubiri. Este indubitabil că voi avea câştig de cauză la CEDO". Cererea lui Stoica a fost respinsă şi în cazul său căile de atac împuţinându-se dramatic.
În urmă cu trei săptămâni cererile lui Mihai Stoica şi George Copos de schimbare a regimului de executare a pedepselor, au fost respinse de Judecătoria Sectorului 5 astfel încât cei doi au rămas încarceraţi în regim închis. În ceea ce îi priveşte pe Cristian Borcea, Victor Becali şi Gheorghe Neţoiu, instanţele au decis schimbarea regimului de detenţie din închis în semideschis. Fostul internaţional Gheorghe Popescu a formulat şi el, în aprilie, o cerere de schimbare a regimului de detenţie însă înainte ca aceasta să fie judecată a decis să o retragă. În urmă cu două săptămâni, Cristian Borcea şi Victor Becali au fost transferaţi de la penitenciarul Slobozia la Penitenciarul Poarta Albă, unde este încarcerat şi Gigi Becali, după ce Judecătoria Medgidia a decis că aceştia pot executa pedeapsa în regim semideschis. Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Poarta Albă, Gabi Botezan, a explicat ce înseamnă regimul semideschis: "Regimul semideschis se referă la libertatea de mişcare. Desfăşoară toate activităţile pe care le desfăşoară ceilalţi deţinuţi, referitor la programul zilnic şi regulamentele interioare, însă au libertate de mişcare. Vor fi însoţiţi atunci când se deplasează în interiorul locului de deţinere, iar dacă este cazul să iasă la muncă în afara penitenciarului, vor ieşi însoţiţi".
Până acum micile reuşite obţinute de condamnaţii din "Dosarul transferurilor" în instanţă nu au făcut decât să le sporească libertatea de mişcare în interiorul penitenciarului, dar niciunul nu a reuşit să demonstreze că e victima unei erori judiciare, aşa cum susţineau în cor înaintea încarcerării.