"Luceafărul" poeziei româneşti, omagiat astăzi

Astăzi, se împlinesc 169 de ani de la naşterea poetului nostru naţional, Mihai Eminescu, personalitate ilustră a creaţiei literar-artistice româneşti, supranumit "Luceafărul poeziei româneşti".

Începând din 2011, pe 15 ianuarie, este sărbătorită şi Ziua Culturii Naţionale.

Camera Deputaţilor a adoptat, în 2010, un proiect de lege, iniţiat de aproximativ 50 de parlamentari, prin care data naşterii poetului Mihai Eminescu, 15 ianuarie, a devenit Ziua Culturii Naţionale, proiectul fiind votat cu 175 voturi favorabile.

Autorităţile vor sprijini material şi financiar organizarea de manifestări cultural-artistice, iar Ministerul Culturii va elabora un ghid al acestora, potrivit Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010. Totodată, societăţile române de televiziune şi radiodifuziune trebuie să să includă în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

Data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu au fost acceptate ca fiind în 15 ianuarie 1850, în Botoşani, deşi informaţiile privind acest subiect variază.

El a fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

A debutat literar în 1866, în revista "Familia" a lui Iosif Vulcan, iar, convins de acesta, Eminovici Mihai a devenit Mihai Eminescu.

Opera lui poetică a fost influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Hegel.

Eminescu fost activ în societatea "Junimea" şi a lucrat ca redactor la "Timpul".

A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinţa din 25 ianuarie 1902.

Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la 39 de ani, în sanatoriul doctorului Şuţu din strada Plantelor din Bucureşti, iar la 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu.

A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.

"Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale", a scris George Călinescu în cartea dedicată vieţii lui Mihai Eminescu.

De astăzi, opera lui Mihai Eminescu devine aplicaţie pentru telefonul mobil, în urma unui proiect al cărui rezultat este lansat la Ateneul Român din Bucureşti, de Academia Română, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale.

Opera eminesciană va fi disponibilă, în regim gratuit şi într-un format compatibil cu telefoanele inteligente, în magazinele App Store şi Google Play, notează cei de la Academia Română într-un comunicat.

"Academia Română şi-a asumat urgenţa refacerii punţilor dintre marii întemeietori ai culturii române moderne şi societate, idee asumată de către echipa de proiect. Astfel, aplicaţia 'Mihai Eminescu, întreaga operă' pentru telefoanele inteligente reprezintă a doua mare relansare a Operei eminesciene după seria tipărită de-a lungul ultimului secol de către Academia Română. În România, în momentul de faţă, peste jumătate dintre locuitori utilizează terminale telefonice inteligente, marea majoritate a acestora fiind tineri", se arată într-un comunicat al instituţiei.

Aplicaţia "Mihai Eminescu, întreaga operă" are ca scop apropierea tineretului de "omul deplin al culturii române" prin intermediul tehnicilor de comunicare moderne.

În acelaşi timp, opera este utilă şi persoanelor de specialitate, punând la dispoziţia acestora un bogat instrumentar bio-bibliografic, susţin realizatorii programului.