LUNA MAI FINANCIARĂ FMI: România, cea mai rapidă revenire economică din UE

Relaxarea restricţiilor impuse în timpul pandemiei, disputa în jurul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), anunţarea candidaturilor pentru şefia PNL şi numirea Vioricăi Dăncilă în funcţia de consultant în cadrul unei direcţii a Băncii Naţionale a României (BNR) reprezintă câteva dintre coordonatele marcante ale lunii trecute.

Accelerarea campaniei de vaccinare şi reducerea zilnică a gradului de infectare cu Sars-Cov 2 au determinat, după un an de stare de alertă, decizia autorităţilor de a relaxa restricţiile în aproape toate domeniile de activitate, indiferent că vorbim despre HoReCa, evenimente culturale, sportive sau organizarea de evenimente private. Menţionăm că, la data de 31 mai, 4.320.017 persoane erau vaccinate în ţara noastră împotriva Sars-Cov 2, dintre care 3.553.506 persoane sunt vaccinate cu ambele doze.

PNRR a reprezentat piatra aruncată în mare şi pe care toate partidele politice au încercat să o scoată la mal, prin diverse metode. Cei de la guvernare afirmă că, ulterior, au şlefuit piatra destul de bine pentru a o prezenta ca o bijuterie în faţa Comisiei Europene. În schimb, PSD şi AUR susţin că PNRR este găunos şi că nu vom fi în stare să absorbim cele 29,2 miliarde euro puse la dispoziţie sau că de fondurile respective vor beneficia numai firmele şi ONG-urile apropiate guvernării, în timp ce restul cetăţenilor vor fi nevoiţi să trăiască în austeritate.

Disputa aceasta a avut loc în condiţiile în care PNL, spre deosebire de partenerii de la USRPLUS şi UDMR, se erodează zilnic în ochii electoratului, mai ales că la şubrezirea eşafodajului se contribuie din plin şi din interiorul formaţiunii politice. Congresul liberalilor din toamnă reprezintă un moment de speranţă, dar este greu de crezut că PNL îşi va reveni din lunga vară fierbinte care urmează între Ludovic Orban şi Florin Cîţu.

În acelaşi timp, luna trecută Eurostat a confirmat că România are cea mai mare creştere economică (2,8%) din UE, în trimestrul întâi din 2021 şi Fondul Monetar Internaţional a estimat o creştere economică, în acest an, pentru ţara noastră de 7% (cu 3 puncte procentuale peste estimările iniţiale) şi un deficit bugetar de 6,8% (faţă de 7,2% - estimarea iniţială).

• Guvernul şi-a asumat desfiinţarea CFR Marfă

În şedinţa din 5 mai, Guvernul a aprobat Programul de convergenţă a României, care, împreună cu strategia fiscal-bugetară şi cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, conţin reformele pe care şi le asumă actuala putere politică: reforme în sistemul de pensii, salarizare, companii de stat, administraţie publică.

Executivul a mai aprobat strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2021-2023 propusă de ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare, prin care cuantumul datoriei guvernamentale se va situa la aproape 50% din Produsul Intern Brut.

GRECO a transmis, prin raportul publicat în aceeaşi zi, că nivelul de respectare a recomandărilor privind prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor şi magistraţilor este nesatisfăcător şi, de asemenea, România a îndeplinit doar 5 din cele 18 recomandări.

Referitor la acest aspect, prim-ministrul Florin Cîţu a spus: "Tot raportul spune un lucru foarte important: că suntem pe drumul cel bun. (...) Eu aş spune câteva lucruri: în primul rând, am oprit răul şi am inversat efectele negative ale reformelor iniţiate în perioada 2017-2019; deci, acesta a fost primul lucru pe care l-am făcut, am oprit ceea ce s-a întâmplat atunci. În acest moment, suntem în plin proces de reformă a legilor justiţiei. Acestea se discută în coaliţie. Cred că mergem în direcţia cea bună, dar ceea ce pot să spun eu, în această administraţie, în acest guvern - legile justiţiei nu vor mai fi abuzate şi nu vom mai vedea ceea ce s-a întâmplat în perioada 2017-2019".

În 10 mai, Guvernul a aprobat prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 mai 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid -19. Hotărârea respectivă avea să fie modificată după numai câteva zile, pentru ca relaxarea din 15 mai să aibă efectele scontate. Prin hotărârea adoptată în 10 mai, a fost eliminată restricţia privind participarea la organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase, legată de domiciliu sau reşedinţă şi s-a decis organizarea unor evenimente-pilot în domeniul competiţiilor sportive, la care să fie permisă participarea spectatorilor doar pentru persoanele care sunt vaccinate sau pentru persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu Sars-Cov-2 sau a persoanelor care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore. Tot prin aceeaşi hotărâre s-a decis ca organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte să se poată desfăşura cu participarea publicului peste 50% din capacitatea maximă a spaţiului, doar ca evenimente-test sau pilot, în aceleaşi condiţii ca evenimentele din plan sportiv.

Tot în 10 mai, la Bucureşti, preşedinţii României şi Poloniei au condus lucrările desfăşurate în format online ale Formatului Bucureşti 9 (B9). La finalul şedinţei - la care au participat şi Joe Biden, preşedintele SUA şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO -, preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Republicii Slovace şi Ungariei au adoptat o declaraţie comună prin care solicită ca la summit-ul NATO ce va avea loc în 14 iunie să fie dezbătută cu prioritate situaţia aşa-ziselor conflicte îngheţate de la graniţa Flancului Estic al alianţei nord-atlantice. În declaraţie mai sunt condamnate actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul NATO şi se afirmă că ascensiunea globală a Chinei trebuie abordată împreună, în cadrul alianţei.

Oficialii Comisiei Europene au trimis, în 11 mai, Reprezentanţei ţării noastre la Bruxelles, o scrisoare cu mai multe observaţii privind planul pe care Guvernul îl propune în privinţa CFR Marfă. Conform acestui document, autorităţile de la Bucureşti şi-au asumat desfiinţarea companiei, care înregistrează datorii uriaşe, iar o parte din activele şi activitatea ei să fie preluate de societatea Rofersped, care este în acest moment casa de expediţii a CFR Marfă. Rofersped ar urma să preia doar 27% din activitatea CFR Marfă, iar restul activităţii va fi împărţită între operatorii privaţi de transport marfă pe calea ferată.

• Primele măsuri de relaxare

În 11 şi 12 mai, prim-ministrul Florin Cîţu s-a deplasat la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, cu vicepreşedinţii Margrethe Vestager şi Valdis Dombrovskis şi cu Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi. Vizita oficială a premierului a avut drept scop încredinţarea conducerii Comisiei Europene că ţara noastră este pregătită să absoarbă cei 29,2 miliarde euro alocaţi prin PNRR şi că va îndeplini, până în anul 2026, şi programul de reforme inclus în planul respectiv.

Despre vizita la Bruxelles, premierul Florin Cîţu a declarat, la finalul şedinţei de guvern din 13 mai: "Am asigurat-o pe doamna preşedinte că acesta este guvernul care va face reforme, în perioada următoare şi, de aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. Câteva dintre obiective, unele dintre ele sunt mai uşor de atins - creşterea economică peste media Uniunii Europene, reducerea deficitelor bugetare, şi aici am avut o discuţie şi cu domnul vicepreşedinte Dombrovskis, pe care l-am asigurat că rămânem pe traiectoria din strategia fiscal-bugetară de reducere a deficitului. (...) Rolul meu a fost acela de a convinge partenerii europeni că avem capacitatea sa folosim toţi banii, toţi cei 29,2 miliarde (...) şi că putem să folosim aceşti bani fără să punem în pericol sustenabilitatea sau stabilitatea fiscală a României. (...) Câteva dintre reformele la care ne-am angajat prin programul de guvernare, prin strategia fiscal bugetară, prin programul de convergenţă şi prin PNRR: reforma pensiilor, care va fi adoptată în perioada următoare şi care are rolul de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii în România. Este o reformă fiscală, despre care am tot vorbit, care să asigure creşterea veniturilor bugetare şi optimizarea cheltuielilor bugetului în anii următori. Aici, am precizat din nou obiectivul meu clar de a nu introduce şi a nu creşte taxe. Referitor la reforma salarizării, obiectivul este acela de a avea o legătură directă între performanţă şi venit, să eliminăm partea subiectivă. Cu privire la reforma administraţiei publice, dorim introducerea mobilităţii în rândul funcţionarilor publici şi asigurarea unei cariere, în mod transparent, de a avea o carieră în administraţia publică. De asemenea, dezvoltarea sau implementarea Băncii Naţionale de Dezvoltare şi, bineînţeles, reforme în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de carbon, trecerea la energie verde şi aşa mai departe".

În 14 mai, Guvernul a modificat anexele hotărârii privind starea de alertă şi a stabilit condiţiile în care a avut loc, la jumătatea lunii trecute, prima relaxare majoră a restricţiilor din timpul pandemiei.

• Liviu Dragnea, inculpat pentru vizita la Trump, Dăncilă - promovată la BNR

În 17 mai, Direcţia Naţională Anticorupţie a decis trimiterea în judecată a fostului lider PSD, Liviu Dragnea, pentru săvârşirea trei infracţiuni: două de trafic de influenţă şi una de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Este vorba despre dosarul privind vizita pe care Dragnea şi-a aranjat-o în SUA, în perioada 17-21 ianuarie 2017, la ceremonia de depunere a jurământului de către Donal Trump. În schimbul aceste vizite, conform procurorilor DNA, Liviu Dragnea Nicolae-Liviu ar fi traficat, în favoarea unui om de afaceri, influenţa reală pe care o avea faţă de prim-ministrul şi alţi membri ai Guvernului României, promiţându-i că îi va determina pe aceştia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar şi al intelligence, pe care respectivul le avea în România. Mai mult, în schimbul foloaselor primite de la Gheorghe Dimitrescu - celălalt coinculpat din dosar - în perioada iunie - iulie 2017, Liviu Dragnea ar fi traficat în favoarea acestuia, influenţa reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, promiţând că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze pe primul în funcţia de consul general al României la Bonn, lucru care s-a şi întâmplat.

În 18 mai, Banca Naţională a României a confirmat pentru mass-media informaţia că fostul premier social-democrat Viorica Dăncilă şi colegul ei de partid, fostul europarlamentar Ioan Mircea Paşcu vor face parte, începând din 1 iunie, din echipa BNR. În timp ce Ioan Mircea Paşcu va fi consultant pentru viitorul Departament de Geopolitică al băncii centrale, Dăncilă va fi consultant pentru Strategia de Sustenabilitate şi Energie Verde din cadrul BNR.

Referitor la numirea Vioricăi Dăncilă, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, a declarat: "Doamna Dăncilă este angajată consultant în Departamentul pentru economia verde. Pentru că finanţările pentru economia verde vor forma o categorie specială în bătălia în intrarea în Zona Euro. A fost europarlamentar atâţia ani, are legături în Parlamentul Europeanare, blazon de fost premier, a avut relaţii speciale cu ecologiştii din Parlamentul European".

Guvernul a aprobat în şedinţa din 19 mai organizarea alegerilor locale parţiale în 27 iunie, în 36 de localităţi din ţară. În 35 dintre acestea, funcţiile de primar au rămas vacante, iar într-o localitate sunt organizate alegeri pentru consiliul local.

În aceeaşi zi, Camera Deputaţilor, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat, în forma trimisă de Guvern, proiectul de lege privind reţelele 5G. Potrivit proiectului, furnizorii de comunicaţii vor putea utiliza în reţelele 5G numai tehnologii, echipamente şi programe software de la producători autorizaţi în prealabil prin decizie a premierului, pe baza avizului CSAT. De asemenea, documentul prevede că România va ţine cont de obligaţiile faţă de UE şi SUA.

Proiectul de lege a fost înaintat Senatului, care este for decizional în acest caz.

• PNRR îi va aduce guvernului Cîţu o moţiune de cenzură

În 20 mai, premierul Florin Cîţu, vicepremierul Dan Barna şi Cristian Ghinea - ministrul investiţiilor şi proiectelor europene s-au întâlnit cu reprezentanţii PSD pentru a discuta despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Întâlnirea a avut loc la solicitarea PSD, care a făcut demersuri în acest sens şi la Bruxelles, prin reprezentanţii săi din Parlamentul European.

La întâlnire au participat şi reprezentanţii partenerilor sociali - Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR şi Dumitru Costin, preşedintele BNS, care au depus un set de propuneri cu privire la PNRR.

Parlamentul s-a întrunit în plen reunit în 26 mai, cu speranţa că premierul Florin Cîţu va prezenta PNRR. Din păcate, premierul a prezentat doar o sinteză a respectivului plan, din care reieşea că 42 de reforme şi 71 de investiţii erau cuprinse în acel moment în draftul de negociere a PNRR. De aceea, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a anunţat că parlamentarii social-democraţi iniţiază o moţiune de cenzură pe care o vor depune în 14 iunie împotriva guvernului Cîţu.

• Noi măsuri de relaxare, de la 1 iunie

În şedinţa din 27 mai, Guvernul a aprobat noile măsuri de relaxare ce au intrat în vigoare la 1 iunie. La finalul şedinţei Executivului, premierul Florin Cîţu a prezentat o parte dintre aceste măsuri: "În primul rând, am crescut numărul participanţilor la activităţile cultural-artistice şi de divertisment, desfăşurate în spaţii deschise, de la 500 la 1000 de persoane. Pot participa doar persoane vaccinate, testate sau trecute prin boală. (...) S-a mărit la 8 numărul persoanelor care pot circula în grupuri. S-a aprobat desfăşurarea evenimentelor private, nunţi, botezuri, etc., cu 50 de persoane în spaţii închise şi 70 de persoane în spaţii deschise. Numărul persoanelor participante poate fi mai mare doar dacă toate persoanele sunt vaccinate. Activităţile sportive se pot desfăşura atât la interior, cât şi la exterior, cu participarea spectatorilor până la 25% din capacitatea spaţiului, deci şi la interior şi la exterior. Participarea peste această limită este permisă doar dacă toate persoanele sunt vaccinate sau prezintă test negativ şi se vaccinează înainte de intrarea la eveniment. (...) A fost crescut numărul persoanelor care pot participa la activităţi culturale, ştiinţifice, artistice sau de divertisment în spaţii închise de la 50% la 70% din capacitatea spaţiului. (...) Se permite desfăşurarea conferinţelor cu cel mult 100 de persoane şi a fost creată posibilitatea desfăşurării acestora la capacitate maximă a spaţiului, dacă la activitate participă doar persoane vaccinate. (...) S-au redeschis piscinele interioare, cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maximă a spaţiului. A fost crescut gradul de ocupare a meselor din restaurantele de interior de la 50% la 70% din capacitatea spaţiului. Numărul participanţilor poate fi mai mare dacă toţi sunt vaccinaţi. A fost crescut gradul de ocupare al spaţiilor de cazare de la 70% la 85% pentru unităţile de cazare de pe litoral. S-au redeschis barurile, cluburile, discotecile şi sălile de jocuri în intervalul orar 5:00 - 24:00, cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, doar pentru persoanele vaccinate. (...) A fost introdusă excepţia de la purtarea măştii de protecţie pentru persoanele vaccinate care lucrează în spaţii închise unde nu se află mai mult de cinci lucrători".

• FMI: "Revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul ţărilor UE"

Fondul Monetar Internaţional a estimat, în 28 mai, o redresare economică puternică în România pentru anul 2021, cu un avans al PIB-ului real de 7%, cu 3 puncte procentuale peste estimarea iniţială, şi un deficit bugetar de 6,8% (faţă de 7,2% estimare iniţială).

"Revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul ţărilor UE începând din trimestrul 4 al anului 2020. Se anticipează că o recoltă agricolă mai bună va susţine producţia ulterior, în cursul acestui an. Riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neaşteptate în evoluţia pandemiei, inclusiv din cauza apariţiei unor noi tulpini ale virusului, eficienţei mai reduse în timp a vaccinului sau refuzului de vaccinare din partea populaţiei", precizează comunicatul remis de FMI în urma încheierii consultărilor pe Articolul IV.

Consiliul Naţional al PNL a aprobat în 30 mai ca data Congresului în care va fi aleasă noua conducere a liberalilor să fie 25 septembrie. La evenimentul din septembrie ar urma să participe 5000 de delegaţi, care vor fi aleşi în lunile iunie şi iulie de organizaţiile judeţene ale PNL. Pentru funcţia de preşedinte al PNL şi-au anunţat oficial candidatura premierul Florin Cîţu şi Ludovic Orban - actualul şef al liberalilor.

În 31 mai, Guvernul a trimis varianta finală a PNRR către Comisia Europeană, plan care ar urma să fie prezentat pe plan intern, azi, 2 iunie. În aceeaşi zi, a fost inaugurat la Bucureşti, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Florin Cîţu, vicepreşedintelui Comisiei Europene - Maros Sefcovic şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), care ar urma să ajute la o mai bună pregătire a NATO, UE şi a partenerilor acestora pentru a răspunde crizelor majore. Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, a precizat că E-ARC va funcţiona, deocamdată, ca instituţie românească, cu personalitate juridică, în subordinea MAE, dar ar urma să fie, în timp, internaţionalizat.