MAI MARE DECÂT CEL DIN PRIMUL SEMESTRU AL LUI 2008, Profitul sistemului bancar la jumătatea anului atinge recordul de 2,7 miliarde lei

Sistemul bancar din ţara noastră a înregistrat un profit record, în prima jumătate a anului în curs, respectiv 2,7 miliarde lei, după cum reiese din datele publicate pe site-ul Băncii Naţionale a României (BNR).

Această valoare este mai mare decât cele din intervalele similare ale anilor precedenţi (2,41 miliarde lei în 2016, respectiv 1,18 miliarde lei în 2015) şi depăşeşte chiar profitul realizat de bănci în primul semestru al anului 2008, care s-a cifrat la 2,01 miliarde lei, conform cifrelor BNR.

Numai că, în anii anteriori, majoritatea băncilor care au raportat profit contabil au avut, de fapt, pierdere fiscală, reieşită din regularizarea profitului contabil cu pierderile din anii precedenţi.

Datele Băncii Centrale mai arată că cele 36 de instituţii bancare de la noi, dintre care 8 sunt sucursale ale băncilor străine, au un indicator mediu de solvabilitate de 19,83%, nivelul creanţelor depreciate reprezentând 3,84% din totalul creditelor. Rata medie a creditelor neperformante se ridică la 8,32%, conform definiţiei Autorităţii Bancare Europene (ABE). Raportul dintre creditele acordate şi depozitele atrase este de 79,99%, potrivit datelor BNR.

Banca Naţională a României a menţionat, ieri, într-un comunicat, că nu există niciun motiv de îngrijorare cu privire la siguranţa depozitelor populaţiei şi firmelor păstrate în băncile din România.

Comunicatul BNR vine în contextul în care, zilele trecute, premierul Mihai Tudose a continuat să critice dur băncile din ţara noastră, ridicând chiar semne de întrebare faţă de stabilitatea lor în piaţă.

Şeful Guvernului a anunţat, duminică seara, într-o emisiune televizată, că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat verificări la două din băncile care activează în ţara noastră şi care nu sunt pe profit, ca să vadă care este situaţia acestora, adăugând că, din cele 36 de bănci de la noi, "18 sunt pe profit şi 18 nu". Oficialul a mai spus: "Eu cred că trebuie să le ajutăm (...) poate facem o fundaţie să le dăm nişte bani că, înţeleg că ei au venit aici să ne ajute...nu ştiu, sunt subsidiare ale Crucii Roşii? (...). Eu vă spun foarte sincer, şi-mi asum, o să ajungem până la a ieşi public şi a spune: domne', băncile astea nu au profit de un an, de doi, de trei, de patru, nu ştiu dacă este foarte sigur să vă ţineţi economiile acolo. (...) Iertaţi-mă, e o bancă, dacă ea nu are profit, e pe pierdere, păi nu riscă să intre în faliment?".

În replică, BNR subliniază: "Sectorul bancar din România este solid şi lichid. La data de 30 iunie a.c., rata medie de solvabilitate se situa la 19,8%, faţă de valoarea minimă reglementată, inclusiv pe plan european, de 8%, şi comparativ cu media europeană de 14%. Nicio bancă din România nu are solvabilitatea sub pragul minim reglementat. Indicatorul de lichiditate (reprezentând raportul dintre activele lichide şi pasivele pe termen scurt) este de 250,5%, peste nivelul minim reglementat de 100%.

BNR supraveghează băncile din punct de vedere prudenţial, nu fiscal. Când o bancă înregistrează pierderi care conduc la deteriorarea indicatorilor de prudenţă, obligaţia BNR este să le ceară băncilor aport de capital pentru a aduce indicatorii de solvabilitate şi lichiditate la niveluri care să asigure buna funcţionare a băncii şi siguranţa depozitelor populaţiei şi firmelor. Ca urmare a acţiunii BNR, în perioada 2008-2017, băncile care operează în România au adus capital în valoare de aproape 15 miliarde lei (peste 3,3 miliarde euro).

În conformitate cu legislaţia europeană, toate depozitele până la 100.000 euro (inclusiv echivalent în lei sau alte valute) sunt garantate. La data de 30 iunie a.c., numărul persoanelor fizice române care deţineau depozite în bănci din România era de 10.204.042, din care 10.169.155 - persoane cu depozite care se încadrează în plafonul garantat (99,65% din total) şi 34.887 - persoane cu depozite mai mari decât plafonul garantat. La aceeaşi dată, numărul persoanelor juridice române care deţineau depozite în bănci din România era de 736.813 persoane juridice, din care 718.924 - persoane juridice cu depozite care se încadrează în plafonul garantat (97,57% din total) şi 17.889 - persoane juridice cu depozite mai mari decât plafonul garantat.

Din datele prezentate rezultă că nu există niciun motiv de îngrijorare cu privire la siguranţa depozitelor populaţiei şi firmelor păstrate în băncile din România".

Mihai Tudose nu este la prima declaraţie de acest tip legată de sistemul bancar. Recent, şeful Guvernului a menţionat: "Nu poţi să fii o bancă şi să spui că zece ani nu ai avut profit. (...) Nu mai merge. Am vorbit cu domnul ministru de Finanţe, le-am povestit şi lor că epoca romantică a luat sfârşit şi că poate ăştia cinci ani, zece ani, în care au făcut şcoala la locul de muncă să înveţe cum să conducă o bancă sunt suficienţi şi ar fi cazul să înceapă să lucreze pe profit, în sensul de a da şi nişte impozite statului român, nu de a scoate toţi banii afară. Nu toţi sunt în aceeaşi categorie, sunt şi bănci care joacă corect. Repet, are totul o limită. Înţeleg că şi domnul ministru de Finanţe a avut o discuţie cu ei, o să mai aibă o discuţie, şi suntem la etapa în care să colorăm frumos, să vorbim frumos. Dacă nu merge aşa, ascuţim creioanele".

Ministrul Finanţelor Publice a arătat, recent, că 70% dintre băncile care activează la noi nu au plătit impozit pe profit în ultimii cinci ani. Oficialul a spus că, din 46 de instituţii bancare, câte au fost luate în calcul în perioada 2011-2016, un număr de 27 de bănci nu au plătit niciun impozit pe profit în intervalul analizat. Pierderea sistemului bancar în aceşti ani a totalizat 9,8 miliarde lei, a completat domnia sa, adăugând că totalul impozitului plătit de bănci în intervalul 2011-2016 este de 1,7 miliarde lei.

"Dezechilibrul este deja evident. Este vorba de tot felul de operaţiuni aşa numite de «optimizare fiscală». Am iniţiat noi controale la bănci şi vom extinde aceste controale, pentru că sunt bani mulţi de adus la buget. Am finalizat controalele la două bănci, dintre care una este mare, mare de tot în sistem", a conchis ministrul de resort.

În replică, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, a subliniat că băncile nu au plătit impozit pe profit pentru că nu au avut profit, adăugând: "Constatarea că, în ultimii ani, foarte multe bănci nu au făcut profit este una corectă. Asta este o constatare pe care am făcut-o şi noi şi am spus-o în repetate rânduri. (...) Acum, de ce nu au făcut profit, este o altă întrebare. Asta trebuie să se cerceteze şi Banca Naţională sprijină prin metodele pe care le are eforturile ca bazele fiscale din contabilitatea băncilor să fie corectă".

Băncile din ţara noastră nu plătesc impozit la stat decât dacă doresc, ele având un sistem de raportare a profitului foarte complicat, după cum am arătat, în 7 martie 2017, în articolul "Băncile de la noi - vehicul prin care multinaţionalele scot bani din ţară", citând surse oficiale, demne de încredere. Băncile se folosesc de prevederile legislative speciale şi dedicate sectorului bancar, ca să nu plătească impozitul pe profit, subliniau sursele citate, explicând că este vorba despre deductibilitatea nelimitată a cheltuielilor cu vânzarea de credite neperformante (NPL).

Ministerul Finanţelor vrea să limiteze gradul de deducere a cheltuielilor cu vânzarea creditelor neperformante, potrivit unui proiect de Ordonanţă postat pe site-ul MFP. Conform legislaţiei în vigoare, în prezent, cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate sunt integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, indiferent de nivelul veniturilor înregistrate din înstrăinarea creanţelor respective.

Ziarul BURSA a intrat în posesia unui document care ilustrează situaţia fiscală a unui număr de 46 de bănci, în perioada 2011-2016.

Întrucât tabelul (de aproape cinci pagini, dintre care trei sunt ocupate cu cifra zero la coloana ce reflectă impozitul anual pe profit), conţine o serie de date care ne-au contrariat, arătând pierderi la anumite bănci în anii în care acestea au raportat profit, am încercat să comparăm respectivele informaţii cu cele care apar pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Cifrele sunt diferite!

Am cerut ajutorul experţilor din domeniu, care ne-au explicat că ceea ce raportează băncile, BNR şi MFP sunt rezultatele contabile, iar ceea ce apare în documentul deţinut de noi reprezintă rezultatele fiscale, obţinute după reportarea şi deducerea pierderilor din anii precedenţi.

Băncile respectă legislaţia din ţara noastră, subliniază un comunicat de presă comun transmis, recent, de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), care menţionează, printre altele: "Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul Patronatelor Bancare din România îşi asumă un rol activ în promovarea unui dialog deschis şi constructiv cu autorităţile şi vor solicita organizarea unor sesiuni de lucru cu Ministrul Finanţelor Publice pentru a prezenta poziţia şi argumentele comunităţii bancare şi a înţelege priorităţile şi provocările instituţiei publice".

Semnatarii comunicatului au mai menţionat că rezultatele financiare ale sistemului bancar din ultimii ani au fost influenţate de efectele crizei economice, de măsurile impuse pentru întărirea rezilienţei sectorului, de reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducerea dobânzilor şi de schimbarea modului de calcul prin conversia la standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) începând cu anul 2012.