Mai mulţi membri ai unei familii ar putea lucra pentru ajutorul social primit

Mai mulţi membri ai familiei care beneficiază de sume acordate de către autorităţile din ţara noastră ca ajutor social ar putea presta, la solicitarea primarului, diverse activităţi sau lucrări de interes local, iar orele lucrate de aceştia s-ar putea cumuli, informează avocatnet.ro.

Aceste modificări, dar şi altele privind ajutorul social apar într-un proiect de act normativ ce a primit recent votul senatorilor.

O Propunere legislativă referitoare la modificarea şi completarea Legii nr.416 din 18 iulie 2001, privind venitul minim garantat, ce a fost adoptată ieri de senatori, prevede schimbări privind modul în care beneficiarii de ajutor social sau alţi membri ai familiei acestora trebuie să presteze muncă în schimbul sumelor de bani primite. Pentru a se putea aplica, proiectul de act normativ are nevoie şi de votul deputaţilor, de promulgare şi de publicare în Monitorul Oficial.

Potrivit acestui proiect de act normativ, cei care beneficiază de o formă de ajutor social prin Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat sau mai multe persoane apte de muncă din familia beneficiară vor avea obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, diverse acţiuni sau lucrări locale. În aceste cazuri, orele lucrate se vor însuma pentru toate persoanele din familia care beneficiază de ajutor social şi se vor calcula proporţional cu valoarea ajutorului social primit de familie. În prezent, legislaţia din domeniu obligă doar o persoană din familia beneficiară de ajutor social să presteze muncă în schimbul ajutorului primit.

În cazul în care persoana ce ar trebui să presteze munca nu mai poate face acest lucru, adică intră în incapacitate temporară sau permanentă de muncă, obligaţia prestării muncii se transferă altor persoane apte de muncă din familie, dar doar cu acordul primarului. În acest moment, această obligaţie poate fi transferată altor persoane, dar nu se transferă automat, aşa după cum este stipulat în proiectul legislativ.

Proiectul depus la Senat pentru dezbatere mai prevede şi alte modificări privind venitul minim garantat. De exemplu, proiectul precizează că "refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social". În prezent, încetarea dreptului la ajutorul social are loc în urma refuzului "repetat de 3 ori al unui loc de muncă oferit şi/sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională".

Totodată, proiectul legislativ urmăreşte şi înăsprirea măsurilor punitive în cazul refuzului unui loc de muncă, şi anume acest refuz va atrage încetarea dreptului la ajutorul social, nu suspendarea lui, aşa cum se întâmplă în prezent. În această situaţie, persoana în cauză va putea solicita un nou ajutor social numai după o perioadă de şase luni de la încetarea dreptului.

De asemenea, iniţiatorii iau în discuţie şi respectarea obligaţiilor fiscale ale celor care primesc ajutor social. Potrivit acestora, "Pentru menţinerea dreptului la ajutorul social, familiile şi persoanele singure beneficiare, cu drepturi stabilite de cel puţin 6 luni, au obligaţia să îşi achite impozitele şi taxele faţă de bugetul local pentru bunurile pe care le deţin în proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare".