English
Preşedintele Maia Sandu a declarat, luni seara, în cadrul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) că Parlamentul este în măsură să opereze modificări asupra Constituţiei, astfel încât sintagma "limba moldovenească" să fie înlocuită cu sintagma "limba română", în conformitate cu o decizie a Curţii Constituţionale în acest sens din 2013, informează G4Media.ro.
"Întrebarea aceasta ar urma să fie adresată Parlamentului, deoarece acesta are puterea să ajusteze articolul din Constituţie cu privire la limba română. Până acum însă nu s-a format un număr suficient de parlamentari care să susţină ajustarea în Constituţie şi să avem limba română în legea supremă. Îndată ce va fi un Parlament care să rezolve problema, aceasta va fi soluţionată. Important acum sunt programele de studiere a limbii române pentru ucraineni, găgăuzi, ruşi, etc", a răspuns Maia Sandu unei întrebări a deputatului român Titus Corlăţean.
Pe 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională de la Chişinău a decis că textul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este cea română, prevalează asupra prevederilor Constituţiei, potrivit căreia limba de stat este cea "moldovenească".
Declaraţia de Independenţă, adoptată în 1991, prevede că limba de stat în Republica Moldova este limba română, iar Constituţia, votată de către Parlament în 1994, când majoritatea o reprezentau agrarienii şi socialiştii, stabileşte că limba de stat se numeşte moldovenească. De aici, în ultimii aproape 30 de ani, au existat o serie de dezbateri în societate, iar politicienii au folosit în mod populist această ambiguitate.
Această discuţie despre limba română versus limba moldoveanească s-a inflamat din nou la începutul acestui an, atunci când judecătorii Curţii Constituţionale de la Chişinău au decis că "tratamentul preferenţial al limbii ruse contravine Legii Supreme" şi a reiterat că limba română este limbă de stat în Republica Moldova, iar Constituţia nu conţine sintagma "limbă de comunicare interetnică", notează sursa citată.
Cu o lună înainte, în decembrie 2020, după ce fostul preşedinte Igor Dodon a pierdut alegerile prezidenţiale, socialiştii au încercat să adopte în Parlament o lege prin care limba rusă să aibă statut de "limbă de comunicare interetnică" şi să primească practic aproximativ aceleaşi drepturi ca limba de stat vorbită în Republica Moldova, conform G4Media.ro.
Sub tirul întrebărilor deputaţilor ruşi şi maghiari
De altfel, Maia Sandu nu a scăpat de critici pe această temă a limbii ruse nici la APCE, acolo unde un deputat rus a întrebat de ce Maia Sandu ar fi îngrădit dreptul la studierea limbii ruse în şcoli atunci când a fost ministru al Învăţământului.
Această temă a fost folosită mult în timpul campaniei electorale pentru prezidenţiale din timpul anului trecut de către media ruse şi echipa de campanie a lui Igor Dodon. În replică, Sandu i-a răspuns deputatului rus că că legea de atunci a fost creată pentru a asigura dreptul elevilor de a alege limba pe care vor să o înveţe, una dintre opţiuni fiind şi limba rusă.
"Este o alegere, nu este împotriva nimănui", a replicat Maia Sandu.
Astfel de întrebări au venit şi din partea unui deputat maghiar. El a întrebat-o pe Maia Sandu despre autonomia regiunii găgăuze în contextul mişcării unioniste din Republica Moldova. În replică, şefa statului de la Chişinău a spus că mişcarea unionistă cu România în Republica Moldova nu este ceva nou şi datează de 30 de ani la Chişinău, fapt ce nu a afectat cu nimic autonomia regiunii găgăuze.
"Este important ca societatea să se coaguleze în jurul unor obiective comune, acestea să-i unească şi pe vorbitorii de limbă rusă, şi chiar să atragă pe câţiva din Găgăuzia. Eu lucrez în această direcţie", a declarat Maia Sandu.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
