English
Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni că este nevoie în România şi de o reformă administrativă, care să înceapă cu localităţile care au până în 1.500-2.000 de locuitori, relatează Agerpres.
El a fost întrebat când se va ajunge în ţara noastră ca numărul şcolilor cu toaletă în curte să ajungă la zero.
"Sperăm să finalizăm. Cred că e nevoie şi de o reformă administrativă în România, dacă vreţi o părere personală, şi ea ar trebui începută cu localităţile care au până în 1.500-2.000 de locuitori. Trebuie dat acest semnal, poate nu de la alegerile acestea, la alegerile viitoare, dar în România este nevoie şi de o reformă administrativă. Trebuie să o facem şi să ne-o asumăm", a menţionat Ciolacu.
Întrebat ce va face pentru a se asigura că anul viitor educaţia va primi mai mulţi bani de la buget, la standardele UE, premierul a afirmat: "În primul rând, să mă asigur că nu există o risipă. Haideţi cu mine în acest colegiu şi când doriţi dumneavoastră, să am şi eu timp liber, mergem într-un colegiu din Belgia. Este acelaşi standard, primesc hrană copiii, au ateliere, clasele sunt impecabile. România este membră a UE şi aproape am ajuns la standardele... cu adevărat în Bucureşti, în municipiile mari. De aceea, repet, trebuie şi o reformă administrativă. (...) Prefer să investesc în conducători auto, în microbuze şi să strâng copiii în zone unde se face învăţământ de calitate şi la un anumit nivel. Toţi copiii trebuie să aibă aceeaşi şansă".
Premierul Marcel Ciolacu şi primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, au vizitat luni Colegiul Tehnic "Anghel Saligny" din Bucureşti.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.09.2023, 15:34)
reforma administrativa, dar poate nu la alegerile astea, poate nici la cele viitoare apoi mai vedem
2. fără titlu
(mesaj trimis de Iuliu în data de 11.09.2023, 15:47)
Marcel Ciolacu susţine că e nevoie de o reformă administrativă în ţară, dar hanar n-are de unde să înceapă. In capul lui e o mare nebuloasă. Cum adică să înceapă cu localităţile care au până în 1.500-2.000 de locuitori ? Probabil a vrut să spună că e vorba de comune care au până în 1.500-2.000 de locuitori. Si oricum nu de aici trebuie inceput. România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism reprezintă o frână în calea dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. E nevoie de reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare.
Regionalizarea ar duce automat si la reducerea institutiilor si agentiilor deconcentrate din cele 40 de judete existente in prezent.
Există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de "regiune" in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de "judet" prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În administraţia locală, este nevoie de păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte comune.
În prezent la noi există 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), dintre care cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.09.2023, 16:19)
Toate primariutele astea inutile in comunele din cucuietii din deal, fac parte din masina de vot psd-pnl. deci dau ie din gura ca vor face ca vor drege dar nu va fi nimic. in mare parte acestea se ocupa cu impartirea de ajutoare sociale la persoane nevoiase pe care ii pot apoi mobiliza usor la vot.