MARE SCANDAL PENTRU EXPLOATAREA DE LA ROŞIA MONTANĂ, TĂCERE PENTRU DEVA GOLD Liber la exploatarea cu cianură la Certej

Dacă proiectul Roşia Montană a rămas, deocamdată, în aşteptare, resursele aurifere din judeţul Hunedoara au primit undă verde pentru exploatare, într-o primă fază.

După un proces-fulger cu firma Deva Gold, care avea ca obiect anularea acordului de mediu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (care a şi intentat procesul) a renunţat, subit, la cauza formulată, la începutul lunii decembrie, potrivit Tribunalului Bucureşti.

Decizia ANPM este cel puţin surprinzătoare, dat fiind faptul că a fost unul dintre cei mai mari opozanţi ai proiectului minier de la Certej, reclamând faptul că acordul de mediu a fost dat companiei fără ca reprezentanţii din Minister să fie anunţaţi.

Motivul invocat de ANPM, potrivit actului de renunţare înaintat Tribunalului, este reprezentat de faptul că un acord de mediu revizuit a fost emis pentru proiectul minier, de către o autoritate competentă.

Totodată, oficialii ANPM ne-au declarat, la finalul săptămânii, că firma Deva Gold a răspuns tuturor obligaţiilor legale impuse, autorităţile de mediu fiind obligate să parcurgă procedura de revizuire a acordului de mediu. Proiectul va trebui să parcurgă mai multe etape, înainte să înceapă propriu-zis, ne-au explicat oficialii ANPM, având nevoie de un acord de mediu separat pentru scoaterea din circuitul silvic a unei suprafeţe de pădure (operaţiune care poate dura circa un an).

Oficialii ANPM ne-au mai explicat că proiectul minier va trebui să obţină şi o autorizaţie de construcţie de la Consiliul Judeţean Hunedoara şi să prezinte garanţiile financiare pentru întreaga investiţie.

Reamintim, în context, că trei asociaţii de protecţie a mediului au protestat faţă de acordarea acestui aviz, în 2012, considerând că demararea proiectului minier ar duce la defrişarea a 187 de hectare de pădure şi distrugerea a 108 hectare din situl Natura 2000 - ROSPA 0132 din Munţii Metaliferi.

Ca urmare a reclamaţiilor formulate de către asociaţiile de mediu, la cererea ministerului de resort, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a solicitat în instanţă anularea avizului acordat proiectului de la Certej, iar directorul executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara de la acea vreme, Gabriela Lambrino, a fost demis pe motiv că nu a informat autoritatea de mediu în legătură cu emiterea acordului pentru acest proiect.

Retragerea cauzei de pe rolul instanţei de judecată reprezintă cel mai important pas în vederea demarării exploatării aurifere de la Certej, mai ales că, după cum ziarul BURSA a anunţat în exclusivitate, Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara a decis să emită pe 12 noiembrie acordul de mediu revizuit pentru proiectul minier din Hunedoara, dând curs unei solicitări a companiei Deva Gold, care a cerut să fie schimbat amplasamentul uzinei de preparare a minereului.

Surse apropiate proiectului ne-au declarat că, în urma deciziei favorabile proiectului minier de la Certej, conducerea companiei Deva Gold participă, zilele acestea, la discuţii cu partenerul din Canada pentru stabilirea bugetului pentru 2014 care trebuie să acopere cheltuielile provenite din lucrările pentru construirea iazului de decantare şi a uzinei de preparare a minereului.

Nicolae Stanca, directorul general al companiei Deva Gold  ne-a declarat, recent, că investiţiile companiei canadiene (n.r. Eldorado Gold) implicată în acest proiect vor ajunge la circa 300 de milioane de dolari, urmând ca, imediat ce va fi refăcută infrastructura şi vor fi achiziţionate utilajele să poată demara şi proiectul propriu-zis de exploatare. "Proiectul necesită investiţii majore, mai ales că totul trebuie luat de la zero, şi vorbim aici de infrastructură, utilaje moderne pentru ca exploatarea să res­pecte normele legislaţiei europene în vigoare", ne-a spus directorul de la compania Deva Gold.

Potrivit afirmaţiilor domnului Nicolae Stanca, 2016 este anul când va începe şi exploatarea auriferă. Iniţial, proiectul de exploatare era programat pentru anul 2015, cu o extracţie medie anuală de peste 4 tone de aur şi 20,5 tone de argint.

Lucrările se vor întinde pe o suprafaţă de 456 hectare şi presupun procesarea a 45 milioane de tone de minereu cu o concentraţie de 1,8 grame de aur pe tonă, precum şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani.

Reziduurile rezultate în urma prelucrărilor, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate - potrivit proiectului tehnic - într-un iaz de decantare în aer liber având o suprafaţă totală de 63 hectare.

Decizia oficialilor de la ministerul mediului să renunţe la procesul cu Deva Gold a trecut neobservată în presa autohtonă, ocupată fie cu proiectul minier de la Roşia Montană, fie cu legea minelor, deşi procedura de exploatare este bazată tot pe cianurare.

Una dintre asociaţiile de mediu care a protestat împotriva exploatării de la Certej este Alburnus Maior, care va intenta un nu proces la Tribunalul din Cluj pentru suspendarea acordului de mediu revizuit, pe motiv de nelegalitate, potrivit declaraţiilor lui Ştefania Simion, membră a respectivului ONG.

Ştefania Simion ne-a declarat, recent, că vechiul acord de mediu, din 2012, nu mai poate fi atacat în instanţă din cauza faptului că a expirat termenul pentru depunerea unei contes­taţii, însă asociaţiile de mediu plănuiesc să atace acordul de mediu revizuit la finalul lunii noiembrie, care nu a suferit schimbări tehnice.

În ţara noastră, Eldorado a intrat prin achiziţia, pentru 2,4 miliarde dolari, a companiei European Goldfields, care deţinea 80% din proiectul de la Certej. În urma acestei tranzacţii, participaţia a revenit lui Eldorado. Restul de 20% este deţinut de către statul român, prin intermediul Minvest Deva. Operatorul proiectului este Deva Gold, subsidiară a companiei canadiene.

Frank Timiş, care a fondat şi Gabriel Resources, principalul acţionar al Roşia Montană Gold Corporation, a condus European Goldfields între anii 2000 şi 2007, fiind şi unul dintre acţionarii cei mai importanţi ai aces­teia (15% - 18,9%). 

Compania canadiană este listată la Bursa din Toronto, cu simbolul ELD.