Mărfurile reacţionează la invazia rusă

Sectorul mărfurilor şi-a continuat ascensiunea săptămâna trecută, indicele Bloomberg pentru mărfuri, atingând un nou record, joi, după ce atacul neprovocat al Rusiei asupra unei naţiuni suverane, a înregistrat o creştere a volatilităţii în majoritatea claselor de active. Piaţa de valori a suferit pierderi abrupte, în timp ce investitorii au căutat "adăpost" în obligaţiuni, dolar şi nu în ultimul rând mărfuri.

Înainte de weekend, temperatura pieţei a scăzut după ce o nouă rundă de sancţiuni din partea naţiunilor occidentale nu a afectat capacitatea Rusiei de a produce şi exporta mărfuri, cum ar fi ţiţeiul şi gazele. După cum am menţionat, indicele Bloomberg Commodity a crescut cu câştiguri observate în toate sectoarele. Cele mai mari mişcări implică gaz, ţiţei şi grâu, toate mărfuri în care un conflict prelungit ar putea afecta aprovizionarea din Rusia şi Ucraina.

Contractele futures de gaze TTF olandeze au avut cel mai mare impact al tensiunilor crescute cu Europa care depinde de Rusia pentru 40% din livrările sale, majoritatea fiind transportate prin conducte majore, inclusiv una care traversează Ucraina. În urma unei reacţii iniţiale de panică, care a dus la creşterea preţului peste 140 EUR/MWh, gazul şi-a petrecut apoi cea mai mare parte a zilei de vineri schimbându-se sub 100 EUR/MWh, un preţ încă foarte ridicat care va continua să aibă un impact negativ asupra consumatorilor europeni şi a industriilor mari consumatoare de energie, nu în ultimul rând, cei care produc alte materii prime.

Germania şi Italia sunt cele două ţări europene majore care se bazează în cea mai mare parte pe aprovizionarea din Rusia şi, având în vedere că un procent mare din exporturile Germaniei sunt foarte consumatoare de energie pentru a fi produse, aceasta înregistrează în prezent o încetinire economică, preţurile de producător fiind cu 25% mai mari, cea mai mare creştere anuală din 1949.

Volatilitatea extremă actuală este determinată de încercările comercianţilor de a cuprinde în preţuri riscul ca Rusia să facă reduceri suplimentare ale livrărilor lor către Europa, o teamă care a fost redusă temporar vineri, când Gazprom a crescut ofertele din cauza creşterii cererii din partea cumpărătorilor europeni. Perspectiva pe termen lung a scăderii preţurilor la gaz pare din ce în ce mai limitată, conducta Nord Stream 2 fiind închisă pe o perioadă nedeterminată şi, în cazul unei întreruperi prelungite, stocurile de gaze din UE nu pot fi reîntregite înainte de iarna viitoare şi, ca urmare, în iarna anului 2022/23, preţul gazului TTF se tranzacţionează în prezent aproape de 100 EUR/MWh, de peste şase ori mai mare decât media pe termen lung.

Ţiţeiul a cunoscut o altă săptămână de fluctuaţii sălbatice, cu ameninţarea iniţială, dar mai târziu dezumflată, de reducere a livrărilor ruseşti din cauza sancţiunilor care au determinat ţiţeiul Brent să urce peste 105 USD şi WTI peste 100 USD pentru prima dată în şapte ani. După ce a crescut cu 15 dolari în câteva zile, ţiţeiul a "restituit" mai mult de jumătate din aceste câştiguri înainte de weekend, după ce sancţiunile americane nu au vizat capacitatea Rusiei de a exporta ţiţei. În plus, comercianţii au trebuit să se ocupe de impactul potenţial al unei alte eliberări de petrol din rezervele strategice ale SUA, precum şi de discuţiile nucleare în curs cu Iran, discuţii care, dacă s-ar termina cu un acord, ar creşte oferta.

OPEC+ se întâlneşte săptămâna viitoare, dar în această etapă grupul nu a arătat nicio înclinaţie să crească producţia, în primul rând din cauza faptului că mulţi producători se luptă deja să-şi atingă obiectivele de producţie, în timp ce Rusia, dacă este permis, este probabil să-şi atingă limita de producţie în câteva luni. Având în vedere acest lucru, este probabil ca piaţa petrolului să rămână susţinută printr-o relaxare a tensiunilor, puţin probabil să scadă preţurile cu peste zece dolari.

Având în vedere că Arabia Saudită este unul dintre puţinii producători cu o cantitate semnificativă de capacitate neutilizată care nu arăta nicio dorinţă de a adăuga provizii suplimentare, piaţa şi-a îndreptat din ce în ce mai mult atenţia către Iran şi şi-a reînnoit eforturile pentru a reînvia acordul nuclear. Un acord ar putea, potrivit AIE, să adauge 1,3 milioane de barili pe zi, o sumă care ar ajuta la stabilizare, dar probabil nu ar duce la scăderea preţurilor.

Comercianţii de aur au trecut joi într-o zi foarte plină de vânătăi, în care aurul s-a prăbuşit aproape 100 de dolari, după ce a ajuns la maximul din 17 luni. O combinaţie între o piaţă de supracumpărare puternică care rămâne fără impuls înainte de 2000 de dolari, temerile ca Rusia ar trebui să vândă aur pentru a susţine rubla şi sancţiunile preşedintelui Biden, care depăşesc piaţa în ceea ce priveşte impactul, a ajutat la declanşarea redresării cu ţiţeiul şi la reacţia bursieră.

Pe lângă prima de risc geopolitic, greu de cuantificat, prezentă acum pe piaţă, ne menţinem perspectivele optimiste, crezând că inflaţia va rămâne ridicată, în timp ce băncile centrale ar putea avea dificultăţi să frâneze destul de tare pe fondul riscului unei încetiniri economice. Credem că criza Rusia-Ucraina va continua să susţină perspectiva creşterii preţurilor metalelor preţioase, nu numai datorită unei potenţiale oferte pe termen scurt de refugiu, dar şi mai important datorită a ceea ce această tensiune va însemna pentru inflaţie.