MARK CHILD, CEO CONDOR GOLD: "Nicaragua îşi va dubla numărul minelor de aur în următorii 20 de ani"

Nicaragua îşi va dubla numărul minelor de aur în următorii 20 de ani, a declarat Mark Child, directorul general al companiei miniere britanice Condor Gold, în cadrul unei discuţii organizate ieri de Natural Resources Forum pe tema resurselor naturale ale Nicaragua şi despre oportunităţile de investiţii puse la dispoziţie de guvernul acestei ţări. Nicaragua are o cultură veche în privinţa mineritului de aur ce se întinde până la istoria sa ca colonie spaniolă. Potrivit ministrului pentru politici naţionale al Nicaragua, dr. Paul Oquist Kelley, spaniolii au fost interesaţi de 2 lucruri în Nicaragua: primul a fost aurul şi al doilea pieile de vacă.

Child a afirmat: "Este foarte important când te uiţi la noi destinaţii să-ţi faci due dilligence-ul în termeni de risc politic, lege minieră şi geologie. În Nicaragua, când am venit acum 12 ani, erau trei mine producătoare. L-am întâlnit pe ministerul energiei şi minelor la vremea respectivă la prima vizită, am zis că suntem o companie listată la Londra şi vrem să ne implicăm şi a fost foarte primitor. Deci suntem pe adresa potrivită în această parte a lumii. Nu se poate spune acelaşi lucru pentru Costa Rica (...). Nicaragua are o mare cultură pentru aur, o mare industrie, are profesionişti minieri şi trei mari mine comerciale. Acum se pregăteşte a patra şi noi vom fi a cincea mare mină comercială. Geologia trebuie să fie prezentă pentru că altfel de ce am fi aici. Este foarte neexplorată, este cea mai mare masă de pământ din America Centrală, dacă te uiţi la Nicaragua este de câteva ori mai mare decât El Salvador sau Panama şi are 6 milioane de oameni. Din cauza trecutului politic nu există hărţi geologice foarte detaliate sau zone foarte mari ale ţării care să fie explorate în mod profesionist din punct de vedere geologic. (...) Cred că peste 20 de ani vom dubla numărul minelor de aici. Trebuie doar să fie găsite, cred că adresa e potrivită. Avem şi confort cu legea minieră, primeşti concesiuni pe 25 de ani aici cu explorare şi exploatare care este acordată de Ministerul Energiei şi Minelor. Deci legea minieră nu s-a schimbat de când vin eu aici şi asta... Şi poţi să deţii 100% dintr-o concesiune. În multe părţi din Africa sau alte părţi guvernele sau cineva se amestecă şi are comision din deţinere ceea ce este neeconomic. Deci ai voie să te apuci de treabă din perspectiva asta. Acestea sunt toate motive atractive pentru care să vii în această ţară. Moneda are convertabilitate completă, iar industria minieră se bucură de anumite scutiri de taxe".

Aurul reprezintă cel mai mare produs de export al Nicaragua, iar potrivit ministrului Paul Oquist, Nicaragua este în proces de eliminare a practicii de folosire a mercurului în procesarea aurului şi are şi în plan realizarea de centre pentru rafinarea aurului.

Condor Gold deţine în proporţie de 100% concesiunea minieră de 588 de kilometri pătraţi din Districtul Minier La India din Nicaragua (vezi galerie foto), district alcătuit din 12 concesii mai mici din care 8 au fost vândute de guvernul nicaraguan între 2006 şi 2019. Restul au fost cumpărate de la alte companii miniere internaţionale şi locale. În 2008 Condor a primit avizul de mediu pentru dezvoltarea, construirea şi operarea unei instalaţii complexe de procesare cu o capacitate de 2.800 de tone pe zi.

Conform lui Mark Child, Condor a strâns de la investitori circa 75 de milioane de dolari care au intrat în proiecte în Nicaragua, inclusiv într-un depozit de aur de 2,8 milioane de uncii.

Studiile miniere ale Condor arată posibilitatea extracţiei a 8,6 milioane de tone de aur.

"Acum o săptămână am anunţat că am cumpărat un pachet nou ce include o moară pentru proiect care schimbă complet pentru noi capacitatea de producţie anuală. Trebuie să începem să aducem componentele în ţară în următoarele şase săptămâni", a afirmat Child.

Acesta a adăugat: "În ceea ce priveşte investitorii şi cum să primeşti concesiunea, te duci la Minister şi începi să te uiţi pe teren. Trimiţi mai mulţi geologici... (...) Poate consuma ceva timp şi cred că se poate scurta. Uneori poate dura 1 an să primeşti autorizare pentru o zonă prospectivă. Dar odată ce îl ai, pe 25 de ani, şi Ministerul este foarte implicat în comunităţile locale... Deci comunităţile primesc oportunitatea să zică dacă îşi doresc să vină companiile miniere să exploateze aici. Dacă comunitatea locală refuză nu primeşti concesiunea. Deci dintr-o perspectivă socială ăsta este un lucru bun. Noi avem 14 concesiuni în Nicaragua, am abandonat câteva înainte şi ai nevoie de o echipă locală bună. Apoi Ministerul Mediului îşi oferă un aviz de mediu să prospectezi, să forezi şi dacă ajungi aşa departe eventual primeşti un aviz de mediu pentru construcţie şi operaţionalizare".

M.G.

INSERT:

În România, primul lingou din aur provenit din Munţii Apuseni ar putea fi turnat peste un an în valea satului hunedorean Rovina, localitate situată la 20 de kilometri distanţă de celebra Roşia Montană, aşezarea minieră care în epoca romană purta numele de Alburnus Maior.

Firma Samax România SRL a început de anul trecut demersurile pentru a obţine autorizaţiile de construcţie a minelor pe raza comunei Rovina/jud.Hunedoara, după ce, în 2018 guvernul a aprobat concesiunea de exploatare a resurselor din subteran, conform europalibera.ro.

Conform planificării, prima mină ar trebui să fie gata până în 2022. Exploatarea va conţine trei mine, două de suprafaţă şi una de subteran. Nu se vor folosi cianuri pentru prelucrarea minereului aurifer, zăcământ estimat la 180 de tone.

Aurul va fi topit şi transformat în lingouri tot la Rovina, în uzina specială care va fi construită în acest sens. Statul român ar urma să încaseze redevenţe de circa 300 de milioane de dolari.

Din altă perspectivă, culmi muntoase din Apuseni vor fi înlocuite de două cratere şi de un "munte" de minereu şi praf. Zece gospodării vor fi dislocate pentru începerea lucrărilor de extragere, aşa cum reiese din proiectul de exploatare aprobat de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM).

Craterele vor fi unul cu diametru de peste 900 de metri (cariera Colnic) şi un al doilea, cu un diametru de 700 de metri (cariera Rovina). Minele de suprafaţă vor ajunge până la aproape 400 de metri adâncime. Din aceste cratere se va scoate minereul din care apoi se vor desprinde aurul şi cuprul. Activitatea de exploatare a zăcămintelor se va desfăşura şi în subteran, în mina Valea Gârzii - Cireşata. Aceasta e proiectată să fie deschisă peste un deceniu.

Exploatarea minieră de la Rovina este una dintre cele trei din Apuseni considerate valoroase din punct de vedere al minereului aurifer. Celelalte sunt Roşia Montană şi Certej.

Dar spre deosebire de Certej (pentru care este în curs o investigaţie penală) şi mai ales de Roşia Montană (unde proiectul Gold Corporation bazat pe exploatare bazată pe cianuri a provocat un scandal naţional şi pentru care se desfăşoară în prezent un proces comercial internaţional), la Rovina autorizaţiile s-au obţinut fără controverse, iar proprietarii Samax România speră că extracţia minieră poate începe la anul.

Samax România SRL are ca acţionar unic un offshore din Cipru, Samax România Limited, conform datelor publicate în Monitorul Oficial, documente obţinute cu ajutorul platformei termene.ro şi citate de europalibera.ro. Conform raportărilor către bursa din Toronto ale firmei Euro Sun Mining Inc, această companie canadiană este acţionarul unic al offshore-ului din Cipru. Prin urmare şi al Euro Sun Mining Inc şi deţine şi dreptul de exploata resursele de aur şi cupru de la Rovina.

În 2015, când ANRM acorda licenţa, Samax România era deţinută, potrivit documentelor verificate de europalibera.ro, de compania canadiană Carpathian Gold Corporation Inc, firmă ce avea ca principali acţionari societăţi controlate de membrii familiei de Brito, Paulo Carlos şi Angela, din Brazilia.

În acţionariat mai erau fonduri de investiţii coordonate de alţi miliardari americani, canadieni şi nu numai. Societatea mai avea o mină în Brazilia, care se pregătea de exploatare în 2015.

Zăcămintele au fost descoperite după Revoluţie, când statul român a făcut studii geologice cu ajutorul unor finanţari acordate de Banca Mondială. În deceniul următor mai multe companii s-au arătat interesate de aurul şi cuprul din acest perimetru. Una dintre ele era chiar firma geologului român Alexandru Nicolici, Samax România SRL. Acum Nicolici este consultantul proprietarilor în