Noua Directivă Europeană 2018/844, privind eficienţa energetică a clădirilor, a introdus şi un articol prin care se stabileşte că fiecare stat membru trebuie să elaboreze o strategie pe termen lung pentru sprijinirea şi reabilitarea fondului construit naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, transformându-le în proprietăţi eficiente energetic, cu emisii scăzute de carbon, înainte de 2050, facilitând astfel transformarea profitabilă din punct de vedere economic a clădirilor existente în imobile cu un consum redus de energie, a subliniat Mihail Ştefan, director executiv ROMEPS.
Printre altele, domnul Ştefan a menţionat: "Investiţiile în eficienţă energetică reprezintă una dintre cele mai inteligente modalităţi de a sprijini tranziţia către o economie cu emisii reduse de carbon şi un instrument-cheie pentru implementarea Acordului de la Paris (#MakeOurPlanetGreatAgain). Iniţiativa este un acord mondial care reprezintă un plan de acţiune privind schimbările climatice, implicit a reducerii cantităţii globale de dioxid de carbon şi a emisiilor de compuşi din carbon".
Directorul Executiv al ROMEPS a mai anunţat că o bună parte din populaţia Europei nu este capabilă să îşi încălzească locuinţele la o temperatură standard, care variază de la 18 grade Celsius până la 21 grade Celsius, în fiecare cameră locuibilă: "Chiar dacă procentul este în scădere, incapacitatea de a menţine locuinţa caldă, la o temperatură adecvată, afectează 9,4% din populaţia UE. Îmbunătăţirea performanţei energetice a economiei este critică pentru Acordul de la Paris. Clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale au o absorbţie de 40% din capacitatea de producţie energetică a Europei. Este, de asemenea, sectorul cu cel mai mare decalaj de investiţii - investiţiile anuale în renovarea clădirilor vor trebui să se tripleze pentru a atinge planul propus de Comisia Europeană de creştere a eficienţei energetice cu 30% până în 2030".
În ceea ce priveşte programul Horizon Europe, Mihail Ştefan a menţionat: "Din 2014 până în 2020, Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii prevăd 18 miliarde de euro pentru eficienţă energetică, 6 miliarde de euro pentru surse regenerabile - în special în clădiri şi încălzire/răcire comună - şi circa 1 miliard de euro pentru reţele de distribuţie inteligente".
Legat de termoizolare, Mihail Ştefan suţine că, dacă aceasta este făcută corect, atunci se poate ajunge la o economie de energie de cel puţin 60%, iar imobilele cu performanţe energetice îmbunătăţite ating nivelul standard al clădirilor cu un consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) după renovare. Aceste clădiri cu clasificare energetică îmbunătăţită pot obţine clasificarea EPC (Energy Performance Certificate) B, după renovare.
Potrivit domniei sale, polistirenul expandat ignifugat (EPS) este un material celular alcătuit din aer (98%) şi polistiren (2%) şi, în consecinţă, poate fi caracterizat ca un material ultra-uşor.
În ceea ce priveşte eficinţa EPS faţă de polistirenul grafitat, reprezentantul ROMEPS aminteşte că EPS are o conductivitate termică mult mai bună: "Comparativ, polistirenul expandat ignifugat (EPS) are o conductivitate termică de 0,036 - 0,044 W/mK (în funcţie de producător). Polistirenul grafitat obţine performanţe spre 0.032 W/mK. Blocurile ceramice actuale pot obţine valori între 0.2 - 0.25 W/mK, însă studiul prezintă necesitatea folosirii unui strat substanţial în sistem monolitic. În timp ce cărămizile pline clasice au valori de 0.7 - 0.8 W/mK. Ca studiu de caz, dacă ar fi să comparăm conductivitatea termică de la EPS şi cea a polistirenului grafitat, putem observa că 10 cm de EPS sunt echivalenţi cu 8 cm de polistiren grafitat, doar că preţul/m3 pentru polistirenul grafitat este de obicei mai mare cu 20-30%. În concluzie, de obicei este mai eficient din punct de vedere economic folosirea EPS. Preţurile depind însă de fiecare furnizor şi trebuie luate în calcul toate particularităţile implicite proiectului. Folosirea materialelor eficiente termic în construcţii trebuie să devină un deziderat de la proiectare până în faza de implementare. Pe lângă conductivitatea termică, trebuie avut în vedere preţul materialului şi al costului manoperei".
Domnul Ştefan a concluzionat: "EPS este produsul cu cel mai bun raport calitate preţ pentru autorităţi, este uşor de pus în operă şi reduce semnificativ pierderile de căldură din locuinţă".