MASTERCARD, INDICELE PLĂŢILOR DIGITALE 2021:  Nivelul de cunoştinţe al românilor privind plăţile digitale limitează utilizarea acestora

Datele demografice precum vârsta, nivelul de educaţie şi venitul lunar joacă un rol esenţial asupra nivelului de cunoştinţe al consumatorilor în ceea ce priveşte metodele de plată. Numerarul este în continuare considerat cel mai sigur şi convenabil mod de plată, de către o bună parte a populaţiei. Indicele Plăţilor Digitale 2021 arată că o metodologie dezvoltată de Mastercard, care analizează evoluţia plăţilor digitale la nivel naţional, a obţinut 49 de puncte din 100 pentru sub-indicele Cunoştinţe, conform unui comunicat de presă remis Readcţiei.

"Rezultatele studiului ne arată că, deşi românii sunt, în general, deschişi să adopte plăţile digitale, foarte mulţi consumatori nu înţeleg încă pe deplin cum funcţionează şi care sunt avantajele acestor noi metode de plată. Ca atare, este nevoie în continuare de iniţiative consistente şi pe termen lung, de educaţie financiară pentru toate vârstele; cu precădere pentru noile generaţii, copii şi adolescenţi, care devin în curând eligibili ca posesori de carduri, dar şi pentru seniori şi persoanele din mediul mic urban şi rural. Acest obiectiv merge în paralel cu nevoia de dezvoltare a infrastructurii, convergenţa fiind în creşterea gradului de educaţie şi incluziune financiară în România", a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România şi Croaţia.

Potrivit sursei citate, sub-indicele Cunoştinţe analizează înţelegerea metodelor de plată digitale, nivelul de familiaritate al consumatorilor cu anumiţi furnizori de soluţii de plată, percepţiile acestora cu privire la confortul şi securitatea oferite de metodele electronice de plată şi nivelul de încredere în soluţii şi provideri.

Sub-indicele urmăreşte trei componente: conoaşterea generală a metodelor de plată digitale, intenţia de a le folosi şi cunoştinţele practice despre cum se folosesc plăţile fără numerar, fiecare cu o pondere egală în punctajul final.

Conoaşterea generală a metodelor de plată digitale

Componenta Cunoaşterea generală a metodelor de plată digitale a obţinut 49 de puncte. Componenta analizează indicatori precum familiaritatea generală, auto-raportată cu metodele de plată digitale şi cu măsurile de securitate de bază, care au înregistrat scoruri de 59, respectiv de 60 de puncte. Totodată, indicatorul care evaluează familiaritatea cu nume de branduri şi soluţii specifice ale furnizorilor de plăţi a înregistrat 27 de puncte. Aceste date sugerează că, deşi există un nivel mediu de conştientizare a existenţei alternativelor de plată, este posibil ca acesta să nu fie suficient pentru a motiva consumatorii să cunoască în detaliu şi să utilizeze multe dintre aceste metode, arată sursa citată.

Intenţia de a folosi metodele de plată digitale

Această componentă a obţinut 53 de puncte, indicând o populaţie predispusă să încerce noi metode de plată (reprezentate de plăţile digitale), dar care percepe, în continuare, metodele tradiţionale de plată (cele pe bază de numerar) ca fiind mai convenabile şi mai sigure. Componenta analizează trei indicatori, respectiv percepţia utilizatorilor cu privire la confortul asigurat de diferite metode de plată, percepţia utilizatorilor cu privire la securitatea diferitelor metode de plată şi deschiderea generală către inovare în domeniul plăţilor.

În cazul tuturor metodelor de plată, există o corelaţie puternică între confort şi securitate: cu cât o metodă de plată este mai convenabilă, cu atât este percepută ca fiind mai sigură de către respondenţi. Există, totodată, o corelaţie puternică între percepţia asupra modalităţilor de plată şi frecvenţa cu care acestea sunt utilizate de către consumatori. Cu cât o metodă de plată există de mai mult timp pe piaţă, cu atât consumatorii au mai multe oportunităţi de a se familiariza cu aceasta, de a o încerca şi, posibil, de a o adopta. De exemplu, 90% dintre români ştiu să blocheze cardurile furate şi 60% ştiu cum să modifice limita zilnică pentru cheltuielile cu cardul.

În cazul portofelelor digitale, cunoştinţele practice privind modul de utilizare a acestora sunt mult mai reduse: de exemplu, doar 52% ştiu că portofelele pot fi folosite atât pentru achiziţii online, cât şi offline, şi doar 17% ştiu unde sunt stocate detaliile cardului pentru plăţi cu portofele digitale.

Un alt factor care împiedică afinitatea consumatorului mediu de a încerca noi metode de plată este lipsa generală de deschidere către inovaţie. În timp ce 60% dintre consumatori s-au auto-raportat ca fiind interesaţi de informaţii noi despre soluţiile de plată, doar 39% au căutat să obţină aceste informaţii în mod proactiv.

Cunoştinţele practice despre cum se folosesc plăţile fără numerar

Această componentă a obţinut 48 de puncte, ceea ce arată că populaţia din România nu cunoaşte caracteristicile tehnice ale plăţilor digitale, ceea ce limitează înţelegerea şi folosirea acestora, precizează sursa citată.

Chiar dacă anumite metode de plată sunt disponibile deja de câţiva ani şi sunt prezentate frecvent în mass-media şi de către emitenţi, consumatorii încă nu sunt familiarizaţi cu detaliile. Cu alte cuvinte, procesul de acumulare şi asimilare a cunoştinţelor are loc într-un ritm relativ lent. De exemplu, plăţile în rate au fost introduse în România în urmă cu câţiva ani, dar doar 32% dintre consumatori ştiu care sunt beneficiile pentru utilizator; doar 35% dintre respondenţi au identificat corect modalităţile prin care pot autentifica o tranzacţie; şi doar 16% cunosc avantajele oferite de open banking, se mai arată în comunicat.