MEDIU ÎNCONJURĂTOR Polenizarea, în pericol

Zilnic vin veşti îngrijorătoare legate de natură şi de distrugerile provocate de intervenţiile omului asupra ei. Echilibrul este tot mai fragil. Mai mult de o treime din speciile de sirfide - muşte care contribuie la polenizare - sunt ameninţate cu extincţia în Europa în special din cauza agriculturii intensive, potrivit unui studiu publicat de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (UICN). Asemănătoare viespilor, sirfidele sunt de fapt nişte muşte speciale. Larvele lor se hrănesc majoritar cu afide şi participă, astfel, la ţinerea sub control a insectelor care devastează culturile agricole.

Când devin adulte, sirfidele zboară din floare în floare şi joacă în acest fel un rol esenţial în polenizare, contribuind la creşterea producţiei agricole. La fel ca albinele, sirfidele se află într-o situaţie periculoasă, a dezvăluit prima evaluare despre aceste insecte realizată de UICN la scară europeană, la solicitarea Comisiei Europene. Evaluarea arată că 314 din cele 890 de specii de sirfide din Europa sunt "vulnerabile, în pericol sau în pericol critic de extincţie", a anunţat UICN într-un comunicat. Conform UICN, 45 dintre aceste 890 de specii sunt "insuficient documentate", ceea ce înseamnă că deocamdată nu există suficiente informaţii pentru a stabili statutul lor, a precizat un purtător de cuvânt al organizaţiei, Matthias Fiechter. Între 35,28% şi 40,33% dintre speciile de sirfide sunt ameninţate. Sirfidele sunt esenţiale pentru siguranţa alimentară a planetei noastre, întrucât ele constituie al doilea grup ca importanţă de insecte polenizatoare la nivel mondial după albine, potrivit UICN. Agricultura intensivă, folosirea pesticidelor periculoase, exploatarea forestieră non-durabilă, dezvoltarea urbană şi schimbările climatice reprezintă principalele ameninţări pentru supravieţuirea lor. "Pentru a inversa declinul sirfidelor, trebuie să transformăm de urgenţă toate sectoarele economiilor noastre, în special agricultura, pentru ca aceste sectoare să devină durabile şi să aibă un efect pozitiv asupra naturii", a subliniat directorul general al UICN, Bruno Oberle. Francis Gilbert, copreşedinte al grupului de experţi în sirfide de la Comisia pentru supravieţuirea speciilor din cadrul UICN, a declarat că principala modalitate ce ar putea contribui la încetinirea declinului populaţiei de sirfide este protejarea habitatelor. Cea mai urgentă măsură, a spus acelaşi expert, vizează protejarea lemnului mort şi a copacilor bătrâni care dispun de cavităţi din care se hrănesc larvele de sirfide, aşa se întâmplă pentru multe alte specii ameninţate. Potrivit noului studiu, peste un sfert - 244 - din speciile evaluate sunt afectate de degradarea sau modificarea habitatelor lor sub efectul consecinţelor generate de schimbările climatice, mai ales în urma incendiilor de vegetaţie, care au devenit tot mai frecvente.