English
Premierul desemnat Sorin Grindeanu a transmis, sâmbătă, un mesaj în care îşi exprimă speranţa că Noul An va aduce cetăţenilor din ţara noastră "linişte, progres şi zile mai bune", dând asigurări că noul Executiv va lua "de urgenţă măsuri pentru a creşte calitatea vieţii românilor".
Sorin Grindeanu a scris, pe pagina sa de Facebook: "Anul care tocmai se încheie a fost unul complicat, cu multe încercări. Ţara a cunoscut o perioadă plină de incertitudini care încep să se risipească şi cu toţii sperăm că Noul An ne va aduce linişte, progres şi zile mai bune. Vă asigur că viitorul Guvern va lua de urgenţă măsurile necesare pentru a creşte calitatea vieţii românilor. Încrederea pe care dumneavoastră aţi avut-o în programul nostru de guvernare ne obligă şi ne responsabilizează. Pe această cale, în numele colegilor mei, vă mulţumesc!
Premierul desemnat le-a mai urat românilor ca anul care urmează să le aducă încredere şi prosperitate.
"Îmi doresc ca 2017 să ne aducă tuturor sănătate, încredere şi prosperitate! La mulţi ani!", a adăugat Sorin Grindeanu.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. cum asiguram calitatea vietii in acest context?
(mesaj trimis de Salomeea în data de 03.01.2017, 15:45)
Contextul internaţional, pe scurt, poate fi caracterizat prin două trăsături: una de integrare şi alta de localizare, într-un cuvânt “fragmegrare”, pentru a folosi un termen al cercetătorului J.Roseneau. Clasele economice majore devin organizate la scară globală pentru a-şi asigura dominaţia hegemonică, în timp ce grupurile dezavantajate sunt fragmentate după criterii ca naţionalitate, etnicitate, religie, clasă şi gen.
Acest context crează două tipuri de primejdii, unele interne şi altele externe. “Primejdia internă cea mai mare este confiscarea statului de către oligarhii şi astfel raţiunea sa naţională este blocată iar cea externă constă în dizolvarea statului în valurile uriaşe de interese stârnite de marele proces al Globalizării, statul se poate lăsa antrenat în aceste valuri de interese globale, încât în loc de a răspunde inerţial, el se adaugă forţei lor revoluţionare şi măreşte accelerarea procesului de globalizare” . Astfel statul sprijină o ordine capitalistă, o categorie specială de relaţii de putere, organizate pe verticală, existente între grupuri sociale:
•Puterea afacerilor şi a comerţului asupra lucrătorilor;
•Puterea corporaţiilor multinaţionale asupra comunităţilor locale dependente faţă de locurile de muncă pe care le generează;
•Puterea speculanţilor financiari, investitorilor şi comercianţilor în comodităţi de bază;
•Puterea care este exercitată mai subtil prin diseminarea în societate a anumitor idei şi credinţe care sunt destinate pentru a legitima ordinea existentă.
Aceste tipuri de relaţii de putere care există între grupuri sociale confirmă presupunerile lui Richard Falk ”geoguvernarea va fi realizată prin coaliţia dintre marile puteri occidentale şi capitalul transnaţional prin amplasarea de manageri şi operaţii bancare…aceste state şi forţe ale pieţei cuceresc lumea în scopul reclamei, îndoctrinării şi administraţiei” .
Ideea conform căreia numai echilibrul de forţe care să nu excludă pe nimeni este acela care va duce la menţinerea întotdeauna instabilă a păcii în zonă este depăşită deoarece: “Axa geopoliticii s-a schimbat din domeniul statului, balanţei de putere, stabilităţii, auto-apărarii, sferelor de influenţă şi alianţelor în domeniul preocupărilor “pieţei globale” cum sunt: competiţia, circulaţia capitalului, sursele capitalului, expansiunea comerţului, mecanismul de coordonare a Pieţii muncii”
1.1. erata (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 03.01.2017, 15:48)
Pietei muncii.
1.2. Intrebari care asteapta raspunsuri (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 03.01.2017, 15:53)
Interesul societăţii civile este definit şi inclus în interesul societăţii politice, numai prin reprezentare indirectă? Cine sunt apărătorii interesului societăţii civile în lipsa unei reprezentări directe individuale? Statul reflectă numai interesele clasei politice dominante sau şi presiunile grupurilor anti-hegemonice? Când interesul privat va merge prea departe cine va fi avocatul interesului public? Cine va fi vinovat de slăbirea statelor, în prezentarea mascată a tendinţei actuale europene de model “actor-centric” de suveranitate multietajată? Există un cadru instituţional european democratic, în care să se negocieze o agendă comună a societăţii civile şi a societăţii politice, în perspectiva aplicării unui model de guvernare multinivel? Se poate ajunge la o agendă comună a societăţii politice şi a societăţii civile în exerciţiul exercitării guvernării multietajate sau nu? Vor putea “intelectualii radicali”, parte a societăţii civile europene şi internaţionale, să imagineze agenda unui
“proiect - emancipator” sau “anti-hegemonic”, de definire şi armonizare a interesului naţional cu cel european al clasei politice pe de o parte şi a interesului naţional şi european al societăţii civile, pe de altă parte, în termeni neo-gramscieni? Care ar putea fi valorile comune ale unui astfel de proiect? Care este direcţia în sistemul actual internaţional: de formare de blocuri – “polarity”, ori de “polarizare”?
Toa te aceste întrebări pot deschide noi direcţii de cercetare şi reflecţie.