MIHAI DARABAN, CCIR: "Oamenii de afaceri trebuie să interacţioneze direct cu factorii decidenţi din ANAF şi Parlament"

Oamenii de afaceri ar trebui să poată să interacţioneze în mod direct cu factorii de decizie din ANAF şi din Parlamentul României, pe probleme legate de buget şi finanţe, a declarat astăzi Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), potrivit unui comunicat de presă.

CCIR, prin Comitetul Naţional ICC România, în parteneriat cu Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili - ANAF, a organizat astăzi evenimentul "Profesionalism şi transparenţă în administrarea Marilor Contribuabili".

Referindu-se la Comitetul Naţional ICC România, Daraban a declarat că "această entitate ce poate fi numită Camera Camerelor", recent revigorată în ţara noastră, deşi ea exista din 2001, ca parte a singurei organizaţii reprezentative la nivel mondial a mediului de afaceri, şi-a asumat un rol important în promovarea României către destinaţiile din afara UE şi a continentului european.

"Am reclădit acest Comitet ICC pentru ca din rândurile sale să organizăm misiuni economice strategice, să însoţim decidenţii politici în zone unde avem nevoie de o prezentare de ţară, (...), pentru că ICC reprezintă şi o carte de vizită pentru potenţialii clienţi", a subliniat preşedintele CCIR.

"Marii contribuabili contribuie cu 50% din valoarea taxelor percepute de ANAF", a afirmat Dragoş Doroş, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care s-a referit la schimbarea de strategie a ANAF, un proces de restructurare demarat la nivelul instituţiei şi care vizează toţi contribuabilii: mari, mijlocii şi mici.

"Ne dorim o relaţie cât mai bună şi mai deschisă cu contribuabilii noştri. Vorbim de o schimbare de atitudine, de deschiderea spre dialog cu contribuabilii mari. Şi Direcţiile pentru contribuabilii mijlocii au început acelaşi proces de restructurare (...) Strategia este o colaborare sau, mai bine zis, o monitorizare sau o consultare zilnică, pe care o vom realiza pas cu pas într-un interval de timp rezonabil, de un an. Tendinţa este spre transparenţă fiscală şi deschidere totală", a arătat preşedintele ANAF.

"În acest scop, ANAF se mută online, ceea ce înseamnă că de la 1 ianuarie un număr important de declaraţii nu vor mai fi primite pe hârtie. Măsura va fi pregătită printr-o campanie de informare", a continuat preşedintele ANAF.

Potrivit comunicatului CCIR, informatizarea va include şi relaţia cu băncile din România, prin realizarea unei aplicaţii pentru încărcarea semnăturii electronice, astfel încât intervenţia umană să fie minimă. Efectul scontat este ca toţi cei 27.000 de lucrători ai ANAF să-şi dedice timpul dialogului cu contribuabilii, iar banii să fie daţi şi încasaţi mai uşor.

"Este nevoie de rezolvarea problemei echilibrării penalităţilor şi a vitezei cu care se aplică aceste penalităţi, în condiţiile în care drepturile şi obligaţiile statului şi contribuabililor sunt disproporţionate", a atras atenţia Maria-Andreea Paul, secretar al Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci, Camera Deputaţilor.

Conform celui mai recent raport global asupra competitivităţii, România ocupă locul 131 în lume, din 140 de state analizate, în ceea ce priveşte capacitatea de a reţine şi de a valorifica resursa umană.