MINISTERUL DE EXTERNE RUS: Moscova cere ca NATO să se retragă din România şi Bulgaria

Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din ţara noastră şi Bulgaria, a anunţat astăzi Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, informează Reuters, citată de Digi24.

Moscova a cerut garanţii din partea NATO obligatorii din punct de vedere juridic potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997.

Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru ţara noastră şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.

Propunerile de securitatea cerute de Rusia vor fi discutate din nou cu Statele Unite, astăzi, la Geneva, unde secretarul de stat american, Antony Blinken se întâlneşte cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

O eventuală retragere a trupelor din ţara noastră şi Bulgaria a fost însă respinsă ferm de preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, care a declarat că nu ia în calcul această variantă, ba mai mult, preşedintele SUA a transmis că va creşte prezenţa militară în România şi Polonia, dacă Rusia atacă Ucraina.

Întrebat dacă are în vedere retragerea rotaţiei trupelor americane de pe flancul estic al NATO, preşedintele Biden a transmis pe un ton clar că "nu este loc pentru asta".

"Nu vom face asta. De fapt, ne vom spori prezenţa militară în Polonia, România şi alte ţări dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina. Pentru că avem un angajament sacru de a apăra aceste ţări, conform articolul 5. Ele fac parte din NATO", a precizat preşedintele SUA.

Biden a înlăturat altfel ideea că administraţia pe care o conduce va retrage trupele din fostele ţări membre ale Pactului de la Varşovia, care acum sunt membre ale Alianţei, pentru a încheia un acord de reducere a tensiunilor cu Rusia, care a transportat echipament militar şi a adunat aproximativ 127.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina.

Rusia a făcut publice la sfâşitul anului trecut cererile sale pentru limitarea influenţei militare americane în Estul Europei şi zona ţărilor ex-sovietice, pe care le-a trimis către NATO şi SUA şi prin care cere, printre altele, ca NATO să nu mai accepte niciun membru nou în cadrul alianţei şi să nu mai înfiinţeze nicio bază militară ori să amplaseze arme în vreuna dintre fostele ţări din fostul Pact de la Varşovia care sunt acum membre ale Alianţei.

Ţara noastră a susţinut în repetate rânduri că este necesară creşterea prezenţei militare americane pe flancul estic al NATO

De altfel, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat necesitatea întăririi posturii de descurajare şi apărare a NATO în mod coerent şi cuprinzător pe întreg Flancul Estic, inclusiv şi în special la Marea Neagră la reuniunea extraordinară a miniştrilor de externe din statele NATO din data de 7 ianuarie 2022.

Mesajul şefului diplomaţiei de la Bucureşti a fost, de fapt, o reînnoire a apelului pe care l-a făcut cu prilejul vizitei oficiale din luna noiembrie 2021 la Washington, când a precizat că "prezenţa militară americană în regiune trebuie crescută, nu doar în România", ca parte a strategiei de securitate în zona Mării Negre.

La câteva zile după, ministrul Bogdan Aurescu susţinea într-o intervenţie la Digi24 că administraţia americană pregăteşte o strategie de securitate la Marea Neagră, iar ţara noastră doreşte să participe la elaborarea acestei strategii. Între altele, România ar vrea ca Statele Unite ale Americii să trimită mai mulţi militari în regiune, dar pentru aceasta este nevoie de o infrastructură adecvată, spunea ministrul de externe în urmă cu două luni.

Acesta mai sublinia că SUA ar putea sprijini financiar construirea unei căi ferate care să lege portul Gdansk din Polonia de portul Constanţa, precum şi o conexiune rutieră care să lege nordul de sudul regiunii, pentru ca trupele şi echipamentele să poată fi transportate, la nevoie, mai uşor, a arătat Bogdan Aurescu.

Şeful diplomaţiei explica că solicitarea a venit în contextul în care Rusia devine tot mai agresivă pe flancul estic.

De asemenea, la întâlnirea anuală din 12 ianuarie 2022 cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că ţara noastră este preocupată de situaţia de securitate din vecinătatea sa, generată de desfăşurarea "masivă" a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei şi de implicaţiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică, precizând: "creşterea prezenţei militare americane în România rămâne un obiectiv important".