Ministerul Educaţiei aruncă problema refugiaţilor în ograda lui Oprea

Ministerul Educaţiei spune, într-un răspuns acordat ziarului BURSA, că cererea către Inspectoratele Şcolare privind inventarierea spaţiilor de cazare în vederea primirii de imigranţi şi refugiaţi a fost trimisă la solicitarea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, condus de vicepremierul Gabriel Oprea. Biroul de presă al instituţiei precizează: "Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice nu are niciun tip de competenţe/atribuţii în gestionarea situaţiei imigranţilor şi nici în comunicarea publică pe această temă. MECS, ca orice altă instituţie a statului, trebuie să răspundă solicitărilor Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, aşa cum s-a întâmplat şi acum, când a transmis în sistem, universităţilor şi inspectoratelor şcolare judeţene, o solicitare privind eventuale disponibilităţi de cazare".

Adică, mai pe româneşte, Ministerul Educaţiei ne trimite către domnul Oprea să ne ofere explicaţii privind această cerere care a stârnit un val de uimire în rândul opiniei publice şi care l-a suprins chiar şi pe Liviu Dragnea, acesta întrebându-se, public, "ce a avut în minte" ministrul Sorin Cîmpeanu, când a procedat la inventarierea respectivă.

Domnul Gabriel Oprea nu prea a fost de găsit zilele acestea, nici telefonic, nici cu declaraţii prin presă, absenţa sa de la un eveniment fiind motivată de secretarul de stat în MAI BogdanTohăneanu prin faptul că a trebuit să plece urgent din localitate.

Contradicţia dintre Liviu Dragnea şi subordonatul său pe linie de partid, ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu, nu e prima care răzbate din mediul politic şi instituţional autohton în privinţa problemei imigranţilor. Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, le-a spus marţi parlamentarilor din Comisiile pentru afaceri europene că "la acest moment, nu există o presiune migratorie pe frontierele României".

Pe de altă parte, cu mai puţin de două săptămâni în urmă, Gabriel Oprea, vicepremier pentru securitate naţională şi ministru al Afacerilor Interne, deci şeful ierarhic al lui Bogdan Tohăneanu, a convocat Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, pentru "evaluarea riscurilor privind posibilul impact de securitate ca urmare a creşterii fenomenului imigraţionist la frontierele României".

De ce este crucială această convocare pentru înţelegerea situaţiei pe care autorităţile evită să o prezinte? Pentru că în adresa Ministerului Educaţiei s-a făcut referire la convocarea Comitetului pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, fiind menţionată Hotărârea nr. 2/2015 - "privind realizarea cursurilor de acţiune pentru gestionarea fenomenului imigraţionist la frontierele României", ca temei al uimitoarei solicitări transmise inspectoratelor şcolare şi universităţilor.

Practic, Ministerul Educaţiei aruncă problema refugiaţilor în ograda vicepremierului Gabriel Oprea.

Originea ideii de a caza imigranţi în şcoli are mai multă greutate decât cine a încercat să o pună în practică. Pentru a clarifica paternitatea acestui scenariu de lucru ajuns pe masa autorităţilor fără consultarea nimănui din afara aparatului de stat - organizaţii de elevi, asociaţii de părinţi, sindicate din învăţământ - ziarul BURSA a transmis ieri Ministerului Educaţiei o serie de întrebări, vizând o eventuală legătură de cauzalitate între adresa respectivă şi şedinţa din 27 august 2015 a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

Din răspunsul MECS, se poate deduce destul de lesne că nu ministrul Sorin Cîmpeanu a avut ideea cazării imigranţilor în spaţii ale instituţiilor de învăţământ, ba încă instituţia pe care o conduce a simţit nevoia să precizeze că doar a aplicat o solicitare formulată expres la nivelul Comitetului pentru situaţii de urgenţă, al cărui preşedinte este Gabriel Oprea.

Propunerea făcută ieri de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, privind suplimentarea numărului de imigranţi redistribuiţi la nivelul Uniunii, face ca României să i se ceară acceptarea a 4646 de persoane, nu cota asumată voluntar de 1785 de persoane. Această creştere subită confirmă pe deplin opinia exprimată de deputatul Ana Birchall, în cadrul dezbaterii de marţi de la Palatul Parlamentului, conform căreia "Comisia Europeană merge pe sub masă" în deciziile succesive pe care le ia, pe seama statelor membre, în raport cu criza imigranţilor.

Dar problema este că obscuritatea procesului decizional, atât de dragă domnului Jean Claude Juncker şi apropiată în esenţă de stilul miştocar al lui Sorin Oprescu, s-a transferat şi la Bucureşti, după cum a dovedit aparenta bâlbă a Ministerului Educaţiei, care, de fapt, a fost o emanaţie a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, în totală contradicţie cu norme elementare de protecţie antiteroristă.

În România nu a ajuns încă niciun imigrant sau refugiat din numărul stabilit pentru relocare, dar instituţiile noastre dau deja rateuri, care nu sunt numai de comunicare, ci par a fi, din start, erori de concepţie ale modului în care va fi gestionată situaţia. Desigur, sunt şanse să fie confirmată tradiţia românească a soluţionării miraculoase, prin eforturi teribile şi de ultim moment. Dar, de această dată, brambureala de la Bucureşti este şi sub presiunea machiavelică venită de la Bruxelles, unde ce vrea "prostimea" nu mai contează. Între ciocanul Comisiei Europene şi nicovala cotei de imigranţi tot mai umflată, România se poate arde cu mai mult decât ceva scântei.