MINISTERUL FINANŢELOR AFIRMĂ CĂ PROBABILITATEA DE NEPLATĂ A CREDITELOR PRIMA CASĂ ESTE REDUSĂ: "Debitorii care nu-şi vor plăti creditele Prima Casă vor fi executaţi de ANAF"

Sumele plătite către bănci de Fondul Naţional de Garantare şi Contragarantare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) pentru Programul Prima Casă sunt recuperate de la debitor, prin executare silită, de către Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF), ne-au transmis reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice (MFP), menţionând că acest aspect descurajează neplata ratelor pentru creditele contractate prin Programul Prima Casă.

Afirmaţiile MFP vin ca răspuns la întrebarea BURSA dacă statul este pregătit să facă faţă unui val de credite neperformante care este posibil să se creeze în cazul în care dobânzile la leu vor creşte, în următorii ani.

Printre altele, reprezentanţii Ministerului de Finanţe ne-au precizat: "Sumele garantate de FNGCIMM se plătesc finanţatorului de către Ministerul Finanţelor Publice din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, şi se recuperează, prin executare silită, de către organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de la beneficiarii finanţării garantate, persoane fizice, conform reglementărilor legale în materie de colectare a creanţelor fiscale.

Programul Prima Casă este exceptat de la Legea dării în plată, ceea ce înseamnă că, în caz de neplată a creditului de către beneficiar, acesta este executat şi nu poate beneficia de mecanismul dării în plată, ceea ce scade probabilitatea neplăţii, respectiv a ratei de default".

Conform surselor citate, unul dintre criteriile de eligibilitate pentru finanţatorii care acordă credite garantate pentru achiziţionarea unei locuinţe finalizate în cadrul programului guvernamental este "menţinerea costului total al finanţării acordate în cadrul Programului ca fiind rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 2% pe an pentru creditele în lei, marja incluzând şi nivelul total al comisioanelor percepute de către finanţator". Această condiţie, coroborată cu garantarea de către stat a creditelor ipotecare contractate în cadrul Programului, conduce la creşterea suportabilităţii de către beneficiari a ratelor la creditele contractate prin Program, completează reprezentanţii MFP.

Analiştii din cadrul CFA România au anunţat, recent, că se aşteaptă ca, în următoarele 12 luni, să crească dobânzile şi inflaţia, să se deprecieze moneda naţională în raport cu euro şi să se înrăutăţească situaţia macroeconomică globală.

57,4% dintre analiştii intervievaţi de CFA estimează un avans al ratelor de dobândă în lei pe piaţa interbancară la trei luni.

Tendinţa descrisă de membrii CFA România este confirmată şi de aşteptările Analiştilor Financiar-Bancari. Potrivit unui sondaj realizat de aceştia, Banca Naţională a României (BNR) va menţine, în 2017, dobânda de politică monetară la 1,75% pe an, însă anul viitor o va majora la 2,5% pe an, "ceea ce va antrena şi creşterea dobânzilor de către bănci, atât la depozite, cât şi la credite".

Chiar săptămâna trecută, economiştii au anunţat că dobânzile la credite ar putea creşte considerabil în a doua jumătate a anului, din cauza majorării inflaţiei.

Ciprian Dascălu, economist şef în cadrul ING Bank, a menţionat, citat de un post de televiziune, că, în cea de-a doua parte a anului, se aşteaptă la "ajustări în sus ale ratei de dobândă", pe fondul prognozelor de creştere a ratei inflaţiei până la 1,7%.

În cazul unui credit Prima Casă, rata lunară ar putea să fie şi cu 10 procente mai mare, iar valoarea totală de rambursat până la finalul creditului ar putea să crească şi cu echivalentul în lei a 10.000 de euro, dacă se are în vedere o majorare a ROBOR cu un singur punct procentual, potrivit Digi24.

În acelaşi timp, o bancă a dublat avansul pentru creditele Prima Casă şi alte instituţii financiare iau în calcul majorarea avansului pentru acest tip de împrumuturi.

Clienţii bancari din ţara noastră care au credite în lei au intrat în 2017 cu dobânzi mai mari decât cele de anul trecut, având în vedere că indicatorii ROBOR la care sunt raportate dobânzile la împrumuturile în moneda locală, au crescut pe finalul lui 2016.

În cazul creditelor a căror dobândă presupune aplicarea ROBOR la 3 luni - categoria cea mai larg răspândită, având în vedere că include creditele Prima Casă -, dobânda pentru primul trimestru al acestui an este mai mare cu 0,21 puncte procentuale faţă de cea din ultimul trimestru al lui 2016, având în vedere că indicatorul de referinţă a crescut de la 0,69% pe an la 30 septembrie, la 0,9% la 30 decembrie 2016.

Cu toate acestea, în primul trimestru al acestui an, dobânzile la creditele în lei aflate în derulare sunt mai mici cu 0,12 puncte procentuale faţă de perioada similară din 2016, deoarece indicatorul de referinţă pentru acea perioadă se situa la 1,02% pe an.

Este posibil ca, în acest an, să dispară Programul Prima Casă, ne-a spus, recent, avocatul Gheorghe Piperea, menţionând: "Eu prevăd că Prima Casă va dispărea anul acesta. Sper să se ţină de cuvânt PSD, ce doreşte un altfel de program, care va fi cu adevărat un program social, pentru oameni, nu unul de ajutor de stat pentru bănci şi pentru dezvoltatorii imobiliari". În opinia avocatului Piperea, problema legată de Programul Prima Casă este faptul că dobânzile şi inflaţia vor creşte, fapt care va face ca default-urile, care sunt relativ rare acum, pe acest program, să se înmulţească.

Gheorghe Piperea ne-a spus: "Eşecul de plată la scadenţă înseamnă trei consecinţe foarte grave - statul român va plăti jumătate din garanţie, apoi statul va executa silit acea casă în favoarea băncii, după care statul se subrogă în drepturile băncii şi îl urmăreşte pe debitor pentru tot ceea ce a rămas de plată, pentru că nu se şterge datoria odată cu executarea. Nu doar că îl urmăreşte, dar îl penalizează cu până la 18% pe an - nivelul penalităţilor practicate de ANAF. Acel om devine un contribuabil".

Avocatul Gheorghe Piperea consideră că decizia de a elimina Programul Prima Casă de sub efectul Legii dării în plată se va dovedi a fi fost catastrofală, întrucât "va duce la probleme sociale foarte grave, iar aceste credite se vor transforma în cazuri sociale".

Domnia sa ne-a precizat: "Debitorii nu se vor califica să dea direct în plată, dar, în baza motivării CCR pe Legea dării în plată, şi cei cu credite prin Programul Prima Casă vor putea apela la această lege, pentru reechilibrarea contractului sau pentru încetarea efectelor lui, ceea ce înseamnă ştergerea datoriei şi executarea imobilului, în baza Codului Civil".

Reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice ne-au mai transmis că finanţatorul este îndreptăţit la executarea garanţiei numai dacă a transmis la FNGCIMM cererea de plată în cadrul perioadei de valabilitate a garanţiei, ulterior trecerii la restanţă a întregii finanţări garantate, după înregistrarea de către beneficiar a cel puţin 60 de zile calendaristice de restanţă la plata principalului. În termen de cel mult 85 de zile calendaristice de la primirea cererii de plată, FNGCIMM aprobă sau respinge cererea de plată.

Sursele citate au completat: "Plata garanţiei se face în condiţiile şi termenii prevăzuţi în protocol, convenţia de implementare, convenţia de garantare şi contractul de garantare, în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data primirii de către FNGCIMM a cererii de plată, transmisă de finanţator.

Estimarea sumelor aferente situaţiilor de neplată are la bază o rată de default care este mai redusă decât în cazul creditelor ipotecare normale, aceasta fiind de numai 0,3%".

De la lansarea Programului Prima Casă, - în anul 2009 - şi până la finele lunii noiembrie 2016, au fost acordate 203.783 garanţii, în valoare totală de 17,5 miliarde lei, potrivit informaţiilor MFP. De la începutul anului trecut până la finele lunii noiembrie, au fost acordate 32.747 garanţii, în valoare totală de 3,1 miliarde lei.

Recent, sursele citate au arătat: "Până în prezent, în cadrul Programului au fost înregistrate 767 cereri de plată, din care, până la data de 29.12.2016, au fost plătite 521, iar valoarea totală a garanţiilor plătite este de 44.077.264,79 lei. Un număr de 130 de cereri de executare, în valoare totală de 540.281,65 lei şi 2.151.748,80 euro au fost respinse la plată". Din garanţiile executate, un număr de 14 garanţii, în valoare totală de 1.098.768,98 lei, au fost repuse în vigoare, iar diferenţa până la 781 de cereri de executare a garanţiilor înregistrate este reprezentată de cereri retrase de la plată, garanţiile aferente fiind încă în vigoare, şi de cererile în analiză, pentru care nu s-au emis încă decizii de plată/respingere, acestea având termene de finalizare în 2017.