Nivelul lichidităţii în lei de care se plânge, în ultima perioadă, sistemul bancar, şi care este pus pe seama împrumuturilor pe care băncile le acordă statului prin cumpărarea de titluri de stat, nu este, în realitate, chiar atât de redus cum susţin bancherii, potrivit unor surse din Ministerul Finanţelor.
De fapt, băncile nu ar avea probleme de lichiditate în lei, ci probleme de încredere în solicitanţii de credite, iar adevărata lipsă de lichiditate ar fi la valută.
Securitatea banilor daţi cu împrumut a devenit mult mai importantă decât dobânda încasată, astfel că, băncile, speriate de volumul ridicat al restanţelor şi al riscului de piaţă, preferă să crediteze statul.
Numeroase voci au susţinut, în ultima perioadă, că băncile îşi limitează activitatea de creditare la cumpărarea de titluri de stat de la Ministerul Finanţelor.
Statul a devenit clientul preferat, în dauna afacerilor private, în cursa pentru obţinerea de finanţare.
Din perspectiva Ministerului Finanţelor situaţia este diferită: băncile sunt extrem de suspicioase cu privire la viitorul întreprinderilor şi nu vor să rişte. Ele preferă să împrumute statul la o dobândă de aproximativ 11,5% - 11,75%, decât să crediteze mediul privat la o dobândă de peste 20%. Băncile ar vrea să acorde credite populaţiei şi întreprinderilor, dar nu mai au încredere în capacitatea acestora de a rezista crizei. Băncile au îndoieli că întreprinderile care solicită credite vor mai supravieţui următoarei jumătăţi de an.
Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor are de efectuat plăţile restante către sectorul privat, văzându-se nevoit să apeleze la bănci.
Finanţele recunosc că, în practică, se manifestă o ciclicitate în încasări şi cheltuieli: în primele 25 de zile ale unei luni, cheltuielile Finanţelor sunt mai mari decât veniturile încasate şi, abia în ultimele cinci zile ale unei luni situaţia se schimbă.
Din acest motiv Ministerul Finanţelor se împrumută de pe piaţa internă, însă nu păstrează banii. Efectuează plăţile şi banii ajung imediat înapoi în sistemul economiei.
De la începutul lunii martie, Finanţele Publice au obţinut 1,709 miliarde de euro, prin intermediul a patru licitaţii, iar valoarea totală a ofertelor depuse de bănci a fost de 2,511 miliarde de euro, cu aproape 47% mai mult decât solicitase ministerul.
Suma împrumutată de minister de la începutului anului este, însă, de aproape trei ori mai mare.
• Titlurile de stat îmbunătăţesc solvabilitatea băncilor
Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, ne-a explicat că băncile preferă titlurile de stat din trei motive. În primul rând datorită siguranţei oferite de plasamentele în titluri de stat, iar în al doilea rând de lichiditatea sporită a titlurilor de stat şi de faptul că acestea oferă băncilor acces la creditul lombard pus la dispoziţie de Banca Naţională a României.
Al treilea motiv, dar poate cel mai important, este că pentru o bancă portofoliul de titluri de stat îi imbunătăţeşte gradul de solvabilitate deoarece aceste active financiare sunt ponderate cu un coeficient de risc egal cu 0%.
Raportul de solvabilitate europeană (RSE) este cel mai cunoscut indicator prin care este cuantificată prudenţa bancară şi are ca scop principal garantarea capacităţii instituţiilor de credit de a face faţă unei situaţii în care debitorii dau faliment şi de a atenua inegalităţile concurenţiale dintre diferite sisteme naţionale.