MINISTERUL FINANŢELOR: Implementarea reformei fiscale - în graficul prevăzut în PNRR

Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în privinţa reformelor din domeniul fiscal se află în parametrii stabiliţi cu Comisia Europeană, ţintele şi jaloanele pentru acest an fiind atinse în totalitate de Ministerul Finanţelor şi ANAF, potrivit participanţilor la dezbaterea "PNRR - Investiţii pentru economia viitorului. Reforma Fiscală", organizată, ieri, de PwC România.

"Pentru anul 2022 tot ce a însemnat ţinte şi jaloane în PNRR au fost atinse, unele chiar de la mijlocul anului - cum ar fi înrolările în SPV şi conectarea caselor electronice de marcat. Marea provocare va fi anul viitor, când va începe implementarea, vom finaliza caietele de sarcini şi vom declanşa achiziţiile pentru proiectele majore pe care le avem. Conform PNRR, trebuie să ducem la 2,5% din PIB, până la sfârşitul anului 2025, creşterea veniturilor fiscale, iar decalajul fiscal privind colectarea TVA trebuie redus cu 5% până la finalul trimestrului II al anului 2026. Noi ne dorim să ajungem la o eficientizare ridicată a colectării, dar trebuie să ne uităm care este maximul de colectare pe care îl putem atinge ţinând cont de sistemul de impozitare. Degeaba compari, la nivel european, cât încasează fiecare ţară, dacă nu compari fiecare sistem de impozitare, maximul pe care îl poate furniza economia românească în condiţii ideale - cum ar fi lipsa evaziunii fiscale în ţara noastră", a declarat Ovidiu Lucian Heiuş, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Şeful ANAF a precizat că, în urma modificărilor fiscale care au avut loc în 2022, anul viitor nu vom mai asista la nicio modificare a Codului Fiscal.

"Modificările făcute prin OG 16/2022 nu au dus la creşterea taxelor şi impozitelor, ci au fost nişte ajustări ale unor impozite şi cote TVA.

În 2023 nu se va face nici măcar o ajustare şi e normal să fie acest lucru", a arătat Lucian Heiuş.

Domnia sa a menţionat că ANAF va continua reforma începută, inclusiv prin modificarea Codului de Procedură Fiscală şi a spus că niciun contribuabil nu va mai fi obiectul inspecţiei fiscale în lipsa unei analize de risc.

"Nu e normal ca un contribuabil să fie verificat atunci când nu are ce căuta la el, niciodată, un inspector fiscal, în lipsa unui risc clar determinat. Încercăm să aşezăm fiecare contribuabil în funcţie de riscul asociat pe care îl identificăm. Modificarea Codului de Procedură Fiscală va aduce schimbări privind modul în care se va face inspecţia fiscală. O societate comercială va primi o notificare în urma analizei de risc pe care o vom face. După primirea notificării respective, reprezentantul societăţii va avea la dispoziţie 30 de zile să vină la ANAF, să depună declaraţii rectificative, să corecteze aspectele sesizate de noi sau să explice că nu e aşa, cu argumentele necesare. Dacă lucrurile se clarifică ne oprim aici; dacă nu se clarifică lucrurile după 30 de zile, firma va primi aviz de inspecţie fiscală şi va avea un timp pentru efectuarea corecţiilor necesare. Dacă le face, nu mai facem inspecţia. Dacă nu le face, abia atunci vom face controlul respectiv. Îmi doresc ca numărul inspecţiilor efective să fie din ce în ce mai mic, pentru că avem o resursă umană redusă, iar multe aspecte pot fi rezolvate printr-o discuţie aprofundată cu contribuabilul. Prin acest mecanism ne dorim ca relaţia cu contribuabilul să fie cât mai activă", a spus Lucian Heiuş referitor la modul în care se vor desfăşura inspecţiile fiscale.

• Proiect pilot privind verificarea pe orizontală a marilor contribuabili fiscali

Referitor la inspecţiile fiscale, şeful ANAF a precizat că în trimestrul II al anului 2023 va demara un proiect-pilot în care vor fi invitaţi 10 sau 15 dintre marii contribuabili la bugetul de stat, proiect pilot ce se referă la verificarea pe orizontală, doar pe documente, a acestor firme, fără deplasarea la compania respectivă.

"Realizarea acestui proiect ne va da posibilitatea să înţelegem mai bine business-ul respectiv şi momentele mai bune sau mai puţin bune prin care trece afacerea respectivă şi cum o putem sprijini. Trebuie să ajungem la un parteneriat real între ANAF şi contribuabili", a spus Lucian Heiuş.

Preşedintele ANAF a mai arătat că se va face şi o împărţire a contribuabililor pe riscuri: ridicat, mediu sau scăzut. Potrivit domnului Heiuş, mecanismul respectiv nu va fi public, nimeni nu va şti în ce clasă de risc se încadrează decât dacă va solicita acest lucru prin Spaţiul Privat Virtual (SPV).

"Celor care solicită acest lucru, le vom transmite unde în ce clasă de risc se află, de ce se situează acolo şi să încerce să corecteze aspectele negative pentru a îşi îmbunătăţi clara de risc. Încadrarea în clasa de risc nu va fi publică; o va şti doar Fiscul şi contribuabilul respectiv. În Codul de Procedură Fiscala vom trece riscurile generale. Ne dorim ca încadrarea în riscuri să fie cât mai clară, cât mai transparentă şi să nu sufere modificări frecvente. Ne mai dorim să analizăm şi să clasificăm contribuabilii mijlocii, lucru care nu s-a mai întâmplat din anul 2016. De aceea se lucrează în acest sens la un ordin şi se va face automat reaşezarea contribuabililor în funcţie de business-ul pe care îl au. Reaşezarea se va face din doi în doi ani, deoarece o firmă poate creşte sau se poate prăbuşi în acest interval de timp", a spus Lucian Heiuş.

• 3075 de declaraţii depuse de marii contribuabili în sistemul SAF-T

Referitor la Fişierul Standard de Audit pentru Taxe (SAF-T), preşedintele ANAF a menţionat că în acest an au fost depuse 3075 de declaraţii din partea marilor contribuabili şi a precizat că instituţia publică nu va face verificări în acest an cu privire la declaraţiile respective.

"Viziunea mea cu privire la ANAF nu înseamnă un număr de amenzi şi nici un număr de dosare penale făcute şi chiar mă lupt împotriva acestor mentalităţi care se mai fac simţite în rândul inspectorilor noştri. Mă interesează creşterea conformării voluntare la declarare şi la plată şi sper ca şi colegii mei să înţeleagă acest lucru. Da, cel care face o infracţiune, trebuie tratat ca atare, contravenientul trebuie încadrat în funcţie de gravitatea faptei, nu doar de dragul de a da şi a bifa ceva acolo. Nu acesta este scopul final al nostru. SAF-T e un pas mare pe care îl fac ANAF şi contribuabilii pentru a ajunge la o administrare corectă şi în favoarea contribuiabililor. Contribuabilii oneşti înţeleg efortul pe care trebuie să îl facem împreună pentru a combate evaziunea fiscală. SAF-T va fi o mare provocare pentru noi anul viitor, când vor începe să depună declaraţii şi contribuabilii mijlocii. Desigur vor fi erori şi anul viitor. Nu vom sancţiona o eroare, ci vom aprecia efortul pentru depunerea acestei declaraţii", a arătat Lucian Heiuş.

Referitor la implementarea reformelor fiscale prevăzute în PNRR, preşedintele ANAF a mai spus că marea provocare este punerea în practică a mecanismelor care să fie funcţionale în anul 2026.

"Din cauza contestării unor achiziţii publice sau a unor erori neprevăzute iniţial putem ajunge să ne blocăm fizic, pentru că discutăm despre servere imense. La factura electronică vom discuta despre 1,5 milioane de facturi pe zi când sistemul B2B va fi implementat. Îmi doresc o creştere a profesionalismului oamenilor din ANAF care să ţină pasul cu reformele făcute şi cu tehnologia aferentă. Chiar şi soluţionarea unei contestaţii trebuie facută cu profesionalism", a menţionat Lucian Heiuş.

• Ministerul Finanţelor a absorbit deja 140 milioane euro din PNRR pentru reforma fiscală

Ministerul Finanţelor şi ANAF nu şi-au asumat prin PNRR obiective de acţiune, ci obiective de rezultat, adică o creştere cu 3% din PIB a veniturilor fiscale, a susţinut Alin Chitu, secretar de stat în ministerul respectiv.

"Bugetul nostru în PNRR este de 378 milioane euro, integral din componenta de grant, iar pentru aproape din jumătatea acestei sume deja am împlinit jaloanele. 140 milioane euro am primit pentru obiectivul privind conectarea caselor electronice de marcat. Am reuşit să includem în PNRR un obiectiv ce fusese deja aproape realizat şi am echilibrat bugetul de stat cu suma primită, pe care noi o cheltuisem în prealabil. (...) Avem perspective bune şi un potenţial bun. Pornim de la faptul că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, ne-am asigurat o flexibilitate în PNRR privind realizarea reformei fiscale", a spus Alin Chitu.

Referitor la contractul pe care Ministerul Finanţelor îl are cu Banca Mondială, secretarul de stat a arătat că acesta se derulează potrivit parametrilor stabiliţi, că a fost extinsă, în privinţa TVA, secţiunea legată de scopul analizei ce este efectuată de experţii băncii şi că raportul va fi emis la finalul anului curent.

"Eu privesc acest raport ca pe unul intermediar, pentru că dorim ca Banca Mondială să ne fie alături până la sfârşit. O problemă e că nimeni nu mai face analiza post-factum a obiectivelor atinse din punct de vedere financiar şi fiscal. De aceea ne dorim ca Banca Mondială să ne fie alături până la sfârşit, ca să faca şi o astfel de analiză. Noi suntem acum în grafic şi din perspectiva modificărilor legislative. Am avut OG 16/2022, unele măsuri nu au fost confirmate de Parlament, dar obiectivele pentru anul 2023 sunt deja atinse", a spus Alin Chitu.

Reprezentantul Ministerului Finanţelor a oferit clarificări cu privire la anumite probleme de care se lovesc agenţii economici din ţara noastră. El a arătat că specialiştii europeni sunt de acord cu privire la reinvestirea profitului în dezvoltarea companiei şi în sectorul cercetare-dezvoltare, deoarece consideră că acest lucru este benefic pentru economie în întregul ei.

Referitor la facilităţile fiscale acordate anumitor domenii de activitatea, Alin Chitu a spus că acestea ar trebui să aibă o perioadă până la care se aplică, fapt care va oferi statului o stabilitate - la finalul duratei urmând a se face o analiză privind îndeplinirea scopului pentru care au fost acordate - şi o stabilitate contribuabililor care vor şti exact momentul în care nu vor mai beneficia de facilităţile respective. Reprezentantul Ministerului Finanţelor a arătat că efortul bugetar facut pentru introducerea sistemului de deduceri personale pentru salariile mai mici, pentru persoanele sub 26 de ani, aprobat prin OG 16/2022, este estimat la 2,5 miliarde lei.

În ceea ce priveşte impozitul pentru microîntreprinderi, secretarul de stat Alin Chitu a precizat: "Avem măsuri care au fost împărţite - aceasta a fost decizia politică - principala problemă nefiind un obiectiv bugetar (atragerea de mai mulţi bani la bugetul de stat), ci de a aduce un echilibru între jucătorii din piaţă. O firmă cu afaceri de un milion euro nu mai este o companie chiar atât de mică. În privinţa scăderii plafonului la 500.000 euro cum era în OG 16/2022, principala modificare adusă de Parlament este când avem T0 la momentul 2023. Atunci nu ne mai raportăm la anul trecut, dar în momentul în care anul viitor microîntreprinderea depăşeşte cifra de afaceri de 500.000 euro, abia atunci va intra la noua grilă de impozitare".

• 7 miliarde lei - pierderea anuală din slaba colectare a TVA

În ceea ce priveşte PNRR, Daniel Anghel, Partener PwC România, a arătat că este foarte important că se doreşte în zona fiscală eliminarea din legislaţia specifică a distorsiunilor sau lacunelor ce pot apărea şi care, de altfel, au apărut în ultimii ani, precum şi îmbunătăţirea cu 2,5% din PIB a colectării taxelor şi impozitelor.

"Când vorbim despre reglarea cadrului fiscal, PNRR se referă la impozitul pe profit, impozitul pe venit, la câteva taxe şi impozite locale şi la armonizarea cotelor de TVA. PNRR reprezintă lumina de la capătul tunelului pentru că ne aşteptăm să nu mai fie modificată peste noapte legislaţia fiscală. Observăm că Ministerul Finanţelor a reuşit să îndeplinească în termen toate jaloanele şi ţintele asumate pentru acest an printre care se numără obligativitatea înrolării în SPV a tututor persoanelor juridice, operaţionalizarea planuluit pentru limitarea fenomenului muncii la negru sau la gri, precum şi conectarea a 150.000 case de marcat electronice la structura ANAF. Auspiciile sunt favorabile, dar mai sunt alte măsuri cum ar fi analiza cadrului fiscal care se va face cu Banca Mondială şi poziţionarea în zona macro unde ANAF doreşte să crească cu 2,5% din PIB colectarea, deşi suntem mult sub media Uniunii Europene şi ne aflăm şi într-o perioadă cu puseu inflaţionist destul de mare. Numai din slaba colectare a TVA pierdem 7 miliarde lei în fiecare an, iar pe măsură ce PIB-ul creşte pierderea urmează această tendinţă. Or, dacă ne uităm la pachetul de salarii şi pensii, ele sunt 16% din PIB ceea ce lasă un spaţiu foarte mic de manevră în privinţa investiţiilor în educaţie, sănătate şi alte domenii", a spus Daniel Anghel.

La rândul său, Ionuţ Simion, Partener PwC România şi preşedintele AmCham România, a arătat că mediul de afaceri este mulţumit de faptul că s-a reuşit în acest an conectarea caselor de marcat electronice la serverul unic al ANAF. Domnul Simion a concluzionat spunând că "ceea ce părea a fi doar o reformă digitală a birocraţiei, pare a se traduce în reformarea digitală a ANAF chiar dacă acest lucru pune mare presiune pe resursele instituţiei publice, dar şi pe resursele contribuabililor".