Ministerului Mediului, somat de 52 de ONG-uri să implementeze un program pentru salubrizarea apelor

Poluarea apelor are efecte directe asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor. Situaţia este foarte gravă, iar măsurile de până acum nu şi-au atins scopul.

Asociaţia MaiMultVerde, cu sprijinul a 51 de organizaţii neguvernamentale, solicită Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin intermediul unei scrisori deschise, crearea unui program naţional de administrare a malurilor râurilor în vederea salubrizării cursurilor de apă, dar şi pentru crearea unei infrastructuri de colectare a deşeurilor din natură. Implementarea programului ar urma să fie supravegheată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi realizată cu sprijinul autorităţilor publice locale, finanţate din Fondul pentru Mediu.Potrivit scrisorii deschise: "Prin proiectele implementate de-a lungul timpului, Asociaţia MaiMultVerde a documentat zeci de depozite ilegale de deşeuri, în special pe Dunăre şi afluenţii săi, şi a constatat că autoritatea publică locală, responsabilă legal pentru salubrizare, nu are capacitatea să o facă. Dunărea parcurge 12 judeţe din România şi 143 de unităţi administrativ teritoriale. Majoritatea dintre acestea sunt în mediul rural, iar malurile fluviului nu se află aproape de zonele rezidenţiale. Având în vedere geografia bazinului sudic al Dunării şi zonele sale inundabile, malurile nu sunt considerate responsabilitatea UAT-urilor şi nu sunt alocate fonduri pentru monitorizarea şi salubrizare acestora.

Totodată, Apele Române, principala autoritate pentru administrarea apelor la nivel naţional, nu are în atribuţiile sale salubrizarea apelor, iar poluarea grosieră nu este inclusă în lista principalilor poluanţi, - Anexa 6 la Legea Apelor. Deşeurile rămân «ascunse» sub apă sau abandonate pe maluri şi nu influenţează scorul dat stării apei, acestea fiind practic ignorate la momentul actual de cei responsabili să le ridice". Loredana Pană, expert advocacy MaiMultVerde a declarat: "Primăriile locale, în special cele din mediul rural, nu au capacitatea fizică şi economică să deruleze proiecte de monitorizare şi de salubrizare a malurilor apelor. În momentul de faţă fenomenul este complet ignorat şi în ultimii ani a căpătat o amploare mare. Lipsa infrastructurii de colectare a deşeurilor, precum şi slaba informare a populaţiei cu privire la managementul deşeurilor conduc la depozitarea deşeurilor pe malurile nesupravegheate ale Dunării. Acestea trebuie folosite sustenabil, pentru ecoturism, să aducă beneficii atât comunităţilor locale cât şi biodiversităţii, profund afectată de poluarea necontrolată cu deşeuri".

Recomandările cuprinse în scrisoarea deschisă înaintată Ministerului au fost realizate în cadrul unui grup de lucru iniţiat în 2023 în cadrul proiectului "Pentru o Dunăre cu malurile curate", prin care s-a amenajat primul traseu ecoturistic de natură şi agrement din judeţul Giurgiu, între localităţile Slobozia, Oinacu, Giurgiu, Gostinu şi Prundu numit Ecoruta Dunăreană, pe o distanţă de 44 de km. Chiar dacă 80% din traseul Ecorutei Dunărene se află în zonă protejată, pe maluri s-au format adevărate depozite de deşeuri, în principal menajere, dar şi provenite din construcţii, industriale etc. Cu ajutorul voluntarilor, de pe traseu au fost scoase peste 10 tone de deşeuri, însă situaţia este departe de a fi rezolvată.