EnglishGrecia nu trebuie să fie "ţapul ispăşitor" al crizei datoriilor din zona euro, în timp ce instituţiile europene şi internaţionale încearcă să-şi ascundă propria lipsă de competenţă în administrarea acestei situaţii, a afirmat, ieri, ministrul elen de finanţe, Evangelos Venizelos.
Afirmaţiile sale au fost publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, după o reuniune a guvernului de la Atena.
Venizelos a atras atenţia că UE şi FMI nu au reuşit să ofere un răspuns definitiv şi complet în privinţa atacurilor asupra monedei euro. Ministrul a spus că, în timp ce guvernul său şi-a asumat responsabilitatea pentru implementarea programului de austeritate, şi instituţiile europene, res-pectiv statele din regiune, ar trebui să facă la fel.
Venizelos a mai declarat: "Dacă vrem să stabilizăm situaţia, dacă vrem să evităm intrarea în încetare de plăţi, dacă vrem să rămânem în zona euro, dacă vrem ca ţara să nu mai fie şantajată şi umilită - deoarece niciun cetăţean nu ar trebui să suporte umilirea propriei ţări - trebuie să luăm trei decizii strategice la nivel naţional".
Potrivit spuselor lui Venizelos, aceste măsuri includ atingerea ţintelor fiscale pentru 2011 şi 2012, trecerea pe excedent bugetar cât mai curând posibil şi implementarea de schimbări structurale care să facă din Grecia o ţară mai competitivă şi mai productivă.
Venizelos urma să participe, ieri seara, la o teleconferinţă cu reprezentanţii UE, FMI şi BCE, pe marginea următoarei tranşe din împrumutul contractat de această ţară anul trecut. Grecia are nevoie de tranşa de opt miliarde euro, de la UE şi FMI, ca să evite intrarea în faliment.
• Comisia Europeană nu i-a cerut Greciei măsuri suplimentare
Comisia Europeană nu i-a solicitat Greciei să ia măsuri de austeritate suplimentare în cadrul programului de reformă stabilit deja cu UE şi FMI.
Amadeu Altafaj, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat: "Nu cerem mai mult decât ceea ce a fost stabilit cu ocazia întocmirii programului de ajutor pentru Grecia".
Declaraţia a venit după ce presa elenă informa că UE şi FMI i-au cerut Atenei să adopte 15 noi măsuri de austeritate, în schimbul tranşei de împrumut. Printre aceste măsuri s-ar fi numărat concedierea a 100.000 de funcţionari publici până în 2015, reducerea sau îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public, desfiinţarea unor companii de stat cu pierderi, creşterea taxei pe păcură, scăderea cheltuielilor din domeniul sănătăţii şi accelerarea privatizărilor.
Grecia ar putea oferi sistemului bancar garanţii de împrumuturi în valoare de până la 30 miliarde euro, ca să le ajute să acceseze mecanismul ELA (Asistenţă de Lichiditate de Urgenţă) şi să atenueze criza de lichidităţi din sector, anunţă publicaţia Kathimerini. Conform acesteia, băncile ar putea utiliza garanţiile ca să acceseze fondurile puse la dis-poziţia lor prin intermediul programului oferit de banca centrală a Greciei.
Proiectul de lege în acest sens va fi supus spre dezbatere în următoarele zile, potrivit Kathimerini.
•
Fostul director general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a pledat, recent, în favoarea anulării datoriei Greciei, reproşându-le europenilor că nu îşi dau seama de amploarea crizei care a lovit întreaga zonă euro.
Strauss-Kahn a spus: "Datoria - vedem bine că este uriaşă şi trebuie redusă cu orice preţ, cu excepţia preţului stagnării şi al recesiunii".
În plus, Dominique Strauss-Kahn a criticat încetineala cu care europenii pun în practică deciziile lor, după acordul din iulie asupra unui nou plan de salvare a Greciei, în valoare de aproximativ 160 de miliarde euro.
"Nu cred că euro se află în dificultate, dar consider că situaţia este foarte serioasă. Dacă nu reacţionăm repede, în 25 de ani Europa va fi un teren pustiu cu rate uriaşe ale şomajului şi sisteme de protecţie în derivă", a avertizat Strauss-Kahn.
•
Întârzierea persistentă a programului de privatizări al Greciei poate duce la intrarea ţării în încetare de plăţi, a atras atenţia reprezentantul FMI în această ţară, Bob Traa.
"Privatizările au rămas în urma programului stabilit, întrucât politicienii nu se pot pune de acord asupra procedurilor. Dacă mai aşteptaţi, ţara va intra în default", a declarat oficialul FMI.
Programul de privatizări ar trebui să-i aducă Greciei 50 de miliarde euro până în 2015, din care 5 miliarde euro până la sfârşitul acestui an.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
