Mişcare curajoasă a FRF: pe faţă împotriva actualei conduceri a FIFA

Conducerea Federaţiei Române de Fotbal s-a angajat, deschis şi în prima linie, în bătălia pentru alegerile de la Federaţia Internaţională.

Preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a anunţat într-un comunicat de presă că va susţine candidatura lui Michael van Praag, preşedintele Federaţiei Olandeze şi membru în Comitetul Executiv UEFA. Semnalul este clar, mai ales că atunci când Michael van Praag, în vârstă de 67 de ani, a prezentat cele cinci scrisori de susţinere necesare pentru validarea candidaturii, acestea erau din partea federaţiilor din Olanda, Belgia, Suedia, Scoţia, Insulele Feroe şi România. În cazul în care olandezul ar reuşi să-l răstoarne pe actualul preşedinte, Joseph Blatter (78 de ani), favorit incontestabil pentru un nou mandat, atunci un reprezentant al fotbalului autohton ar avea şanse mari să pătrundă în structurile de conducere ale fotbalului mondial. De altfel, chiar dacă este uşor riscantă, aceasta era singura mişcare pe care noua conducere a FRF o putea face, în condiţiile în care Blatter are simpatiile sale, în timp ce cu filiera franceză , coordonată din umbră de şeful UEFA, Michel Platini, un bun prieten al lui Mircea Sandu, nu prea există punţi de dialog. Desigur, fiecare federaţie poate susţine pe cine doreşte, dar istoria ultimilor ani a demonstrat că cine nu mizează pe "cartea" câştigătoare, mai ales când nu reprezintă un fotbal foarte dezvoltat, are parte de un tratament uşor ostil din partea câştigătorului, mai ales dacă acesta se numeşte...Blatter. Preşedintele FRF, Răzvan Burleanu şi-a explicat decizia în cadrul unui comunicat official: "'În acest moment, consider că avem nevoie de o dezbatere amplă în interiorul FIFA, cu privire la politicile şi deciziile cele mai potrivite pentru dezvoltarea fotbalului mondial. Îmi este clar că sunt necesare noi principii care trebuie fixate pe agendă şi în practica forului mondial, iar conjunctura actuală constituie o oportunitate pentru declanşarea discuţiilor. Susţinerea candidaturii domnului Michael van Praag este pentru FRF un gest firesc pentru că ne alăturăm unui proiect în care se regăsesc viziunea şi aşteptările noastre legate de evoluţia fotbalului''.

Pe lângă olandezul Michael van Praag şi actualul preşedinte Joseph Blatter, la şefia FIFA şi-au mai anunţat candidaturile portughezul Luis Figo, francezii David Ginola şi Jerome Champagne şi prinţul iordanian Ali bin Al-Hussein. Alegerile vor avea loc în data de 29 mai. Candidaţii pentru postul de preşedinte al FIFA trebuie să fi avut un rol activ în administraţie în fotbal, la nivel naţional sau internaţional, în doi din ultimii cinci ani, şi să fie susţinuţi fiecare de cinci federaţii membre ale forului. La miezul nopţii, după închiderea ediţiei, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Michael Van Praag consideră că forul mondial riscă să-şi piardă definitiv credibilitatea dacă nu se reformează în cel mai scurt timp: "Sunt foarte îngrijorat în legătură cu FIFA şi toată lumea ştie acest lucru. FIFA şi-a pierdut credibilitatea. S-a întors mult în trecut. I-am spus în urmă cu trei săptămâni lui Joseph Blatter: «Sepp, vreau să modernizez FIFA. Este o modernizare pe care lumea o cere». Aceste alegeri sunt precum fotbalul. Nu întotdeauna câştigă echipa cea mai puternică, există şi surprize".

Considerat de mulţi ca fiind singurul capabil să-l învingă pe Blatter, preşedintele UEFA, Michel Platini, a anunţat încă de anul trecut că nu este interesat, deocamdată, de această funcţie, dar a adăugat că nici nu-l va mai susţine pe actualul şef al FIFA, balanţa acestor alegeri putând fi înclinată decisiv de forul european: "L-am susţinut în 1998 pentru că am crezut că era persoana ideală. Acum, după 5 mandate, cred că e timpul să se dea la o parte, să lase locul altcuiva, pentru că e nevoie de un suflu nou. Imaginea FIFA este foarte, foarte, foarte proastă în acest moment şi din această cauză trebuie să renunţe". FIFA se află de mai mult timp în mijlocul unor scandaluri care pot şubrezi poziţia lui Blatter. Atribuirea turneelor finale ale Cupei Mondiale din 2018 (Rusia) şi 2022 (Qatar) a stârnit un imens scandal. Numeroasele acuzaţii de corupţie lansate împotriva conducerii forului mondial, care ar fi primit foloase materiale nejustificate pentru a influenţa respectivele decizii, au dus la demararea unei anchete. Michael Garcia, fost procuror federal american, a redactat un raport detaliat privind condiţiile de atribuire a turneelor finale ale Cupei Mondiale din 2018 şi 2022, care conţine numeroase elemente explozive. Raportul lui Garcia, a fost prezentat în septembrie 2014 Comisiei de Etică a FIFA, dar nu a fost publicat, în ciuda solicitărilor autorului acestuia. În cele din urmă FIFA a scos din culpă Rusia şi Qatarul, viitoarele gazde ale CM, considerând că atribuirea organizării competiţiei acestor ţări nu poate fi contestată, în ciuda unor elemente discutabile. Deranjat de această decizie, Garcia a demisionat din funcţia de preşedinte al camerei de anchetă din cadrul Comisiei de Etică a FIFA. Preşedintele UEFA, Michel Platini, şi vicepreşedintele FIFA, iordanianul Ali Bin Al-Hussein, au cerut de asemenea publicarea raportului. În presă au apărut deja câteva mărturii care susţin raportul făcut de Garcia.

Revenind la prezenţa unor reprezentanţi ai ţării noastre în structurile de conducere ale FIFA sau UEFA, trebuie spus că fostul preşedinte al FRF, Mircea Sandu, nu mai figurează printre candidaţii pentru un nou loc în Comitetul Executiv al UEFA la alegerile programate la Viena, pe 24 martie, astfel că ţara noastră nu va mai avea un reprezentant în acest for pentru prima oară după opt ani, perioadă în care s-a obţinut organizarea unei finale de Europea League (2012) şi găzduirea a patru partide ale turneului final al Euro 2020. Aflată în conflict cu Mircea Sandu, actuala conducere a FRF a refuzat să-l susţină pe acesta pentru un nou mandat şi nu a făcut o altă propunere pentru un loc în Comitetul Executiv, fiind evident că şansele de reuşită în acest context ar fi fost egale cu zero.