MODELUL STAKEHOLDERILOR/PĂRŢILOR INTERESATE UE propune un nou model de guvernanţă corporativă

Uniunea Europeană (UE) şi Comisia Europeană (CE) sunt ferm angajate să livreze rezultate pentru atingerea obiectivelor ONU privind dezvoltarea durabilă, inclusiv cele din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, iar în acest sens susţin implementarea unui nou model de guvernanţă corporativă în care companiile să ia în considerare nu doar interesele stakeholderilor interni (angajaţi, directori, acţionari), ci şi pe cele ale celor externi (ONG-uri, clienţi, comunităţi), potrivit Maijei Laurila, şeful direcţiei pentru legislaţia companiilor din cadrul Executivului european.

Vorbind în cadrul unei conferinţe organizate de EY Romania despre guvernanţa corporativă, reprezentantul CE a declarat: "Aceasta este o dezbatere curentă, despre cum să realizăm o Europă sustenabilă în 2030, care cred că va fi luată în considerare şi în campania pentru alegerile europarlamentare. Există o foaie de parcurs din ianuarie (...) care vorbeşte despre contacte de afaceri responsabile (între companii), despre responsabilitatea socială a corporaţiilor şi noi modele de afaceri şi care subliniază că firmele au un rol vital în tranziţia către sustenabilitate. Provocările din prezent sunt, în parte, produse de corporaţii şi vor avea un impact major asupra activităţii lor. Din ce în ce mai multe recunosc că actualele modele de afaceri pot exacerba problemele de sustenabilitate (...) . Există o conştientizare crescândă în rândul companiilor, investitorilor, angajaţilor şi altor părţi interesate (n.r. stakeholderi) că corectitudinea şi sustenabilitatea sunt calea corectă de urmat şi că acesta este un imperativ economic, pe termen lung".

Maija Laurila a notat că în luna martie a anului trecut, Comisia Europeană a adoptat un proiect ambiţios pentru finanţarea proiectelor de creştere sustenabilă, unul dintre obiectivele urmărite fiind implementarea "longtermism-ului", res-pectiv practica de a lua decizii având în perspectivă obiective şi efecte pe termen lung. Potrivit domniei sale, Comisia ia în calcul posibilitatea să ceară Consiliilor de administraţie ale anumitor companii elaborarea şi prezentarea unei "strategii privind sustenabilitatea", efectuarea de "due diligence" pe lanţul de aprovizionare (n.r. în scopul protejării drepturilor omului), cât şi "atingerea de ţinte măsurabile de sustenabilitate".

De asemenea, Comisia analizează dacă este necesar să aibă posibilitatea de a cere redefinirea sau clarificarea definiţiilor legale ale intereselor unei companii.

Maija Laurila a explicat: "Se argumentează că, în ciuda diferenţelor naţionale din aceste definiţii (legale), teoria economică şi cadrul guvernanţei corporative conduc la interpretări (legale) ale interesului corporaţiei în sensul că principalul interes (urmărit) este cel al acţionarului, iar mulţi spun că această interpretare îngustă contribuie la faptul că directorii (executivi) nu acordă destulă atenţie performanţelor pe termen lung ale unei companii, incluzând sustenabilitatea.

Consider că există un consens care începe să rezulte cu privire la faptul că corporaţiile nu trebuie să facă doar ceea ce este corect pe termen scurt pentru acţionari, ci ceea ce este corect şi pentru societatea largă. Recentele experienţe în urma comportamentului inadecvat al băncilor şi din cazul Dieselgate semnalează nevoia pentru acest lucru. Toată această muncă va pregăti terenul pentru noi posibile iniţiative la nivelul UE dacă acestea se vor afla pe agenda viitoarei Comisii", adăugând că, personal, se aşteaptă ca agenda privind sustenabilitatea şi schimbările climatice să rămână actuale şi să devină din ce în ce mai importante în viitor.

Luc Vansteekiste, preşedintele European Issuers, o asociaţie pan-europea-nă cu sediul în Belgia care reprezintă interesele companiilor listate din Uniunea Europeană, a răspuns spunând că, în prezent, ne îndreptăm dinspre modelul acţionarilor (shareholder model), care a dominat ultima sută de ani, către un model al părţilor interesate (stakeholder model) care se presupune a fi un model mai sustenabil.

Acesta a adăugat: "Dar ceea ce văd la nivel european mă sperie de moarte. Pentru că atunci când văd proiectul european cu privire la sustenabilitate şi mediu, care este cea mai complexă problemă, alegerea este de a arunca toa-tă vina şi toată responsabilitatea pe directorii companiilor. Aceasta este abordarea greşită. Trebuie să mergem în direcţia schimbării de mentalitate, de comportament, spre căutarea de soluţii, neconsiderând că prin impuneri legale vom schimba mentalitatea oamenilor. Este un proces combinat, dar este un proces care ia timp".

La rândul său, Mathilde Mes-nard, director adjunct pentru afacerile întreprinderilor în cadrul OECD, a precizat: "Considerăm că este o nevoie urgentă să ne îndreptăm către (principii de) guvernanţă corporativă sustenabilă, pentru că este oportun (n.r. ca timp) din punct de vedere politic, şi pentru că există acum un mesaj clar din partea clienţilor, al angajaţilor, în general, dar şi din partea investitorilor. Iar corporaţiile sunt pregătite să facă asta (...) există o criză a încrederii. Sondajele arată că oamenii nu mai au încredere în instituţiile de guvernanţă ale statului şi nu mai au încredere în corporaţii".

Oficialul OECD a conchis subliniind atât că "mentalitatea s-a schimbat" şi că această tranziţie către un nou model de guvernanţă corporativă trebuie doar accelerată, cât şi că instituţia pe care o reprezintă se angajează activ în acest proces.