Instabilitate şi reforme - imaginea Parlamentului, la finalul legislaturii 2020-2024

Parlamentul constituit în urma alegerilor din 2020 îşi încheie astăzi mandatul de patru ani, perioadă ce poate fi caracterizată drept una marcată de crize majore precum pandemia Covid-19, criza din energie în urma războiului din Ucraina, instabilitate politică, reforme legislative esenţiale, dar şi una marcată de incidente scandaloase şi schimbări semnificative în componenţa parlamentară.

În perioada 2020-2024, Camera Deputaţilor a fost condusă de cinci preşedinţi: Ludovic Orban, Marcel Ciolacu, Alfred Simonis (interimar), Sorin Grindeanu (interimar) şi Daniel Suciu. Schimbările dese au reflectat instabilitatea politică şi realinierile din Parlament. Pe parcursul legislaturii, mulţi parlamentari au migrat de la un partid la altul sau au devenit neafiliaţi. Dintre aceste schimbări, 16 parlamentari liberali au format partidul Forţa Dreptei, iar 10 deputaţi USR au părăsit formaţiunea pentru a înfiinţa REPER.

De la începutul legislaturii şi până la finalul ei, au fost depuse 21 de moţiuni simple, dintre care 17 au fost respinse, una retrasă şi altele neajunse în dezbatere din diverse motive. PSD a iniţiat patru moţiuni simple, vizând miniştri precum Vlad Voiculescu (Sănătate), Cristian Ghinea (Investiţii) şi Adrian Oros (Agricultură). USR a depus 17 moţiuni simple, unele semnate şi de deputaţi neafiliaţi. Pe lângă acestea, în perioada 2020-2024, Parlamentul a dezbătut două moţiuni de cenzură a Guvernului. Prima, iniţiată de PSD în iunie 2021, a fost respinsă, dar cea de-a doua, din octombrie acelaşi an, a dus la demiterea Guvernului Florin Cîţu.

• Legi pentru combaterea pandemiei şi pentru protejarea populaţiei în faţa creşterii preţurilor din energie

Primul an al legislaturii a fost dedicat în mare parte măsurilor pentru combaterea pandemiei Covid-19. Dintre acestea amintim, proiectul pentru introducerea Certificatului verde Covid, abandonat ulterior, acordarea zilelor libere pentru părinţi în cazul suspendării cursurilor, aplicarea modelului kurzarbeit, legi care sprijineau reprogramarea festivalurilor suspendate în pandemie şi acordarea unei zile libere pentru vaccinare.

Această perioadă a fost marcată şi de un protest organizat de AUR, care a degenerat, unii protestatari intrând în curtea Parlamentului şi provocând daune.

Anul următor, 2022, a fost marcat de efectele războiului declanşat ilegal de Rusia în Ucraina, ceea ce a dus la adoptarea unor măsuri menite să protejeze populaţia împotriva creşterii exponenţiale a preţurilor din energie şi împotriva inflaţiei galopante. Astfel, Parlamentul a modificat şi adoptat ordonanţele de urgenţă emise în mod repetat de Guvern privind compensarea şi plafonarea preţurilor din energie. Pe lângă acestea, deputaţii şi senatorii au reuşit să adopte o lege constituţională prin care au desfiinţat celebra Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), direcţie de Parchet înfiinţată de PSD - partid condus la acea vreme de Liviu Dragnea - şi Tudorel Toader, pentru a pune presiune asupra independenţei magistraţilor în înfăptuirea actului de justiţie. Tot în 2022, Parlamentul a reuşit să realinieze legile justiţiei la principiile europene, după ce pachetul legislativ respectiv fusese modificat drastic, contrar statului de drept, în perioada 2016-2019 de Legislativul dominat de PSD. În urma desfiinţării SIIJ şi a modificării legilor justiţiei, Comisia Europeană a dispus ridicarea supravegherii ţării noastre cu privire la statul de drept prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare instituit în anul 2007.

În domeniul energiei, parlamentarii au reuşit să adopte legea offshore, care reglementează operaţiunile petroliere onshore şi offshore.

Alte două acte normative mai importante aprobate în 2022 sunt legea privind protecţia avertizorilor publici - ce transpune în legislaţia internă directiva europeană în materie, legea privind cadrele de insolvenţă (tot o transpunere a directivei europene în materie) şi legea privind reglementarea bacşişului.

Anul respectiv a fost marcat de incidente parlamentare care nu au mai fost întâlnite de peste 20 de ani. Deputatul George Simion (AUR) l-a agresat fizic pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, în timp ce acesta din urmă răspundea de la tribuna Camerei Deputaţilor la acuzaţiile înscrise în moţiunea simplă depusă la adresa sa. Alte conflicte au implicat acuzaţii grave de injurii şi agresiuni verbale, cum ar fi cel dintre deputatul minorităţilor Ovidiu Ganţ şi Ciprian Titi Stoica (AUR). Aceste evenimente au dus la modificarea Regulamentului Camerei, interzicând transmiterea live sau înregistrarea şedinţelor şi utilizarea violenţei fizice sau verbale în Parlament.

• Măsuri fiscale, cu impact negativ asupra mediului de afaceri

În 2023, Parlamentul a adoptat mai multe acte normative controversate printre care se numără şi eliminarea pragului pentru infracţiunea de abuz în serviciu şi legea privind pensiile speciale şi sistemul public de pensii. Dezbaterile au fost dominate de conflicte, culminând cu un incident major în timpul discutării legii pentru prevenirea separării copilului de familie, când deputaţii AUR au blocat accesul la prezidiu şi au provocat daune tehnice în plen. Mai mult, în faţa Parlamentului simpatizanţii AUR au manifestat violent încercând să forţeze intrarea în clădire şi în sala de plen, fiind cu greu opriţi în tentativa lor de către forţele de ordine. În urma acestor incidente, pentru prima dată au fost aplicate sancţiuni drastice, precum reducerea indemnizaţiei şi limitarea timpului de vorbire la doar 10 secunde pentru deputaţii şi senatorii recalcitranţi.

Tot în 2023, au mai fost adoptate legile învăţământului preuniversitar şi universitar, legea Anastasia - privind înăsprirea pedepselor pentru cei care conduc sub influenţa alcoolului şi drogurilor şi care comit în acest timp accidente soldate cu vătămarea corporală gravă a victimelor sau cu decesul acestora, precum şi legea pentru protecţia victimelor violenţei în familie.

Cea mai importantă lege adoptată în anul 2023 de Parlament, a fost legea 296 prin care au fost aprobate modificările fiscale dorite de Guvern pentru a diminua deficitul bugetar care s-a aflat permanent în creştere, din cauza majorării cheltuielilor publice şi neîncasării veniturilor programate la începutul fiecărui an conform legii bugetului de stat. Prin legea respectivă a fost micşorat pragul cifrei de afaceri pentru impozitarea microîntreprinderilor, a fost introdus impozitul de 2% pe cifra de afaceri în sistemul bancar, a fost introdus impozit pe cifra de afaceri în anumite activităţi din energie, s-a introdus un impozit suplimentar pe marile averi, a fost reglementată limita maximă privind plăţile cash zilnice în relaţiile B2B şi B2C, s-a stabilit generalizarea sistemelor Ro e-Factura, Ro e-Transport şi implementarea Ro e-Sigiliu. Toate aceste măsuri au avut un impact puternic asupra mediului de afaceri, impact care s-a reflectat în reducerea investiţiilor programate de către companiile din ţara noastră şi în frânarea creşterii economice.

• Anul 2024: măsuri electorale şi legi pentru apărarea naţională

Deputaţii şi senatorii din legislatura 2020-2024 au adoptat, în contextul în care 2024 a fost un an electoral, mai multe modificări legislative privind organizarea alegerilor pentru Parlamentul European, comasarea alegerilor europene cu alegerile locale, precum şi modificări ale legii privind alegerea noului Legislativ, dar şi a preşedintelui ţării.

Escaladarea conflictului din Ucraina şi agresiunile hibride din partea Rusiei la adresa Republicii Moldova şi la ţara noastră, au necesitat schimbarea legislaţiei în domeniul apărării naţionale şi aprobarea unor noi programe de înzestrare a Armatei. Astfel, Parlamentul a aprobat achiziţionarea avioanelor F35 printr-un contract G2G încheiat de Guvernul ţării noastre cu Executivul SUA, achiziţia urmând a fi derulată prin intermediul unui împrumut acordat de SUA, la dobândă foarte mică (de un astfel de împrumut a beneficiat anterior Polonia). Mai mult, către finalul legislaturii Parlamentul a reuşit să adopte legea care permite Forţelor Aeriene să doboare, în cazuri bine definite, dronele ruseşti care survolează ilegal spaţiul aerian al ţării noastre înainte să atace ţinte din Ucraina.

Menţionăm că în cursul acestui an, am asistat la o breşă importantă de securitate cibernetică, care a dus la extragerea ilegală a aproximativ 250 Gigabiţi de date, care includeau documente personale şi informaţii referitoare la dispozitivele electronice ale parlamentarilor. În urma acestei breşe, au fost luate măsuri stricte de protecţie a datelor, cum ar fi limitarea accesului la internet, prin cablu sau Wi-Fi, pentru anumite categorii de servicii sau platforme de la Camera Deputaţilor.

Mai arătăm că, deşi anul 2024 a fost unul electoral, Parlamentul a adoptat şi alte măsuri importante, cum ar fi înăsprirea legislaţiei privind combaterea traficului de droguri, interzicerea publicităţii la jocuri de noroc, interzicerea vânzării ţigărilor electronice către minori, interzicerea consumului de energizante în şcoli sau spitale şi indexarea pensiilor militare.

O lege foarte importantă pentru cetăţenii din ţara noastră adoptată în acest an a fost aceea a plafonării dobânzilor practicate de instituţiile financiare nebancare, act normativ ce a intrat în vigoare în 11 noiembrie şi care prevede că debitorii la IFN-uri vor plăti maximum dublul sumei împrumutate, dispoziţiile legii aplicându-se şi contractelor încheiate anterior intrării acesteia în vigoare, în urma unei notificări făcută de debitor către instituţia respectivă.

După cum se poate observa legislatura 2020-2024 a fost definită de instabilitate politică, conflicte parlamentare, dar şi de reforme legislative esenţiale pentru România. Adoptarea unor legi privind protecţia consumatorilor, mediului şi securitatea socială arată angajamentul pentru modernizarea ţării. Totuşi, scandalurile şi incidentele din Parlament rămân un punct nevralgic al acestei perioade.