MUGUR ISĂRESCU: "Economia României îndeplineşte din 2015 criteriile de la Maastricht pentru adoptarea euro"

Economia românească îndeplineşte cumulativ criteriile de la Maastricht, necesare pentru adoptarea euro, fără întrerupere începând din iulie 2015, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, la sesiunea ştiinţifică "România în Uniunea Europeană", desfăşurată la Academia Română, potrivit Agerpres.

Mugur Isărescu a precizat: "În ceea ce priveşte stadiul şi perspectivele convergenţei economiei româneşti, merită amintit că acesta îndeplineşte cumulativ criteriile de la Maastricht fără întrerupere începând din iulie 2015. Cam atunci când ne propusesem să intrăm în zona euro. Este o performanţă notabilă, obţinută prin eforturi susţinute pe parcursul multor ani. Este foarte important, însă, ca politicile economice promovate în continuare de autorităţile române să asigure satisfacerea pe mai departe a acestor criterii. Faptul că acum stăm bine, cum se spune, din perspectiva acestor criterii nominale nu garantează mai deloc că vom sta la fel de bine şi peste un an sau doi dacă nu aplicăm în mod consecvent politicile adecvate".

Acesta a afirmat că este nevoie de sustenabilitate, adăugând că nu contează doar cât de repede creşte o economie, ci şi cum creşte.

"Forţarea şi trenarea convergenţei sunt deopotrivă nocive, iar a crede că se poate realiza convergenţa prin arderea etapelor este o iluzie ce se poate dovedi periculoasă", a menţionat Isărescu.

Guvernatorul a făcut referire la faptul că potenţialul economiei româneşti este afectat de trenarea redresării investiţiilor publice şi a derulării reformelor structurale. În opinia acestuia, trebuie să se acţioneze cu prioritate pentru remedierea problemelor care împiedică progrese rapide în aceste domenii.

"Din lunga listă a acestor reforme, aş face o menţiune specială pentru cele care vizează piaţa muncii, ale cărei deficienţe structurale - şi anume capacitatea scăzută de a reţine vârfurile, neconcordanţa între pregătirea forţei de muncă şi cerinţele angajatorilor, mobilitatea internă încă scăzută - reprezintă constrângeri din ce în ce mai pronunţate la adresa potenţialului de dezvoltare", a explicat Isărescu.

Şeful BNR a făcut referire la o evaluare a Fondului Monetar Internaţional cu privire la ritmul de creştere a Produsului Intern Brut potenţial care poate fi majorat la 4,5% dacă se maximizează absorbţia fondurilor europene.

Potrivit guvernatorului, adoptarea monedei unice fără a fi atins în prealabil un nivel ridicat de convergenţă a venitului pe cap de locuitor este contraproductiv pentru că un decalaj prea mare din punct de vedere al convergenţei reale prezintă multe riscuri, inclusiv riscul complicării gestionării ciclurilor economice în absenţa unei politici monetare independente.

Isărescu a afirmat: "După un deceniu de la aderarea României la Uniunea Europeană nu cred că poate fi contestat că bilanţul nostru este unul pozitiv, chiar dacă parcursul economiei româneşti şi al societăţii româneşti nu a fost atât de lin pe cât ne-am fi dorit în urmă cu 10 ani. La fel ca în cazul altor state membre, Uniunea Europeană s-a dovedit a fi un grup al convergenţei, acţionând ca un catalizator pentru determinanţi importanţi ai creşterii economice, de la majorarea investiţiilor străine directe la accesarea fondurilor europene, cu condiţia sau în condiţia recunoaşterii şi respectării regulilor jocului".

Referitor la problematica intrării în zona euro, Isărescu a susţinut că ideea nu este de abandonare a acestui proiect şi a acestui obiectiv, ci de tratare a sa într-o manieră mai prudentă, mai cuprinzătoare şi responsabilă.

Potrivit guvernatorului, subiectul este de interes nu doar pentru că au trecut zece ani de la aderarea statului român la Uniunea Europeană, ci şi pentru că aceasta traversează o perioadă de frământări şi transformări majore.

Isărescu a mai susţinut că este esenţial să conştientizăm cât de importantă este pentru noi, ca români şi europeni, consolidarea Uniunii.

• Valentin Lazea: "Aderarea la zona euro, un maraton şi nu o cursă de 100 de metri"

Aderarea la zona euro presupune eforturi de convergenţă atât în timpul cât şi după aderarea la euro, fiind vorba despre un maraton şi nu despre o cursă de 100 de metri, a afirmat vineri economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, în cadrul aceluiaşi eveniment de la Academia Română la care a participat şi guvernatorul Mugur Isărescu.

Potrivit lui Lazea, pentru a adera la zona euro, este nevoie de convergenţa în patru domenii: convergenţa nominală, convergenţa reală, respectarea criteriilor juridice pe care la cere Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene şi convergenţa culturală.

Valentin Lazea a spus: "Noi nu trebuie să facem din ţinta euro un motiv pentru un heirup, un efort care odată atinsă ţinta să înceteze. Pentru că trebuie conştientizat faptul că aderarea la zona euro presupune eforturi de convergenţă în toate domeniile amintite înainte, în timpul şi după aderarea la euro. Cu alte cuvinte vorbim de un maraton şi nu de o cursă de 100 de metri....Dacă nu facem o cursă de maraton, adică de acum pentru totdeauna nu am făcut nimic. Păţim exact ca Grecia sau ca alte ţări care au intrat s-au relaxat şi au plătit preţul".

El a susţinut că ţara noastră nu are altă alternativă din punct de vedere economic decât aceea de a încerca să adere la zona euro într-un orizont de timp.

De asemenea, economistul a reamintit că statul român va deţine preşedinţia Uniunii în 2019 şi a atras atenţia că acel moment nu trebuie să ne prindă cu indicatori macroeconomici dezechilibraţi, cu necesităţi de a recurge la Fondul Monetar Internaţional.

Oficialul BNR a mai susţinut că trebuie să avem la momentul acela o agendă de negociere care să reflecte atât interese naţionale, cât şi interese europene. Acesta a dat ca exemplu păstrarea celor patru libertăţi de mişcare, respectiv a capitalului, a forţei de muncă, a serviciilor şi a bunurilor. Un alt exemplu dat îl reprezintă necesitatea creşterii bugetului comunitar pentru a face faţă acelor noi domenii, precum imigraţie, apărare sau decarbonizarea economiei.

• Daniel Dăianu: "România are de parcurs o cale lungă pentru a avea o masă critică de convergenţă reală la zona euro"

Ţara noastră mai are de parcurs o cale lungă pentru a avea o masă critică de convergenţă reală şi structurală care să îndreptăţească un demers de intrare în zona euro, a declarat vineri Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).

Acesta a spus, la prezentarea studiului "România şi aderarea la Zona Euro": "Este o cale lungă până să putem spune că avem o masă critică de convergenţă reală şi structurală care să îndreptăţească un demers de intrare în zona euro, fiind cu sufletul împăcat că acest pas nu va conduce ulterior la necazuri mari. Diferenţele de dezvoltare contează. Este necesară o masă critică de convergenţă reală, structurală şi instituţională".

Potrivit studiului, dacă ţara noastră îşi va păstra ritmul mediu de creştere înregistrat în perioada 2000-2015, atunci va reuşi să ajungă din urma media Zonei Euro (ZE) în 27 ani, în vreme ce 75% din media Zonei Euro se va putea atinge în 13 ani (diferenţialul ratei de creştere anuale faţă de ZE fiind de 2,5 puncte procentuale). Dacă România va creşte economic în medie cu 5% pe an (în mod sustenabil), atunci va putea ajunge din urmă media ZE în 18 ani, iar nivelul de 75% din media ZE îl va putea atinge în nouă ani, adică în 2024.

Daniel Dăianu a precizat: "În ţările cu venituri per capita mai mici, moneda unică a indus dezechilibre ce cu greu se pot corecta. Şi a fost stimulată supraîndatorarea. (...) Nu este clar dacă, fiind copleşite de intrări de capital, vor putea să ia măsuri macroprudenţiale eficace".

Conform studiului, sunt două pre-condiţii fundamentale pentru aderarea la Zona Euro, respectiv realizarea unei mase critice de convergenţă reală ex-ante (înainte de aderare) şi îndeplinirea unor condiţii de ordin structural, dar şi reformarea mecanismelor şi a aranjamentelor de politici ale Zonei Euro.

De asemenea, studiul arată că aderarea va fi o decizie politică, care trebuie să se bucure de cât mai larg sprijin democratic al cetăţenilor. Decalajul mare de dezvoltare între ţara noastră şi Zona Euro este piedica esenţială în adoptarea monedei unice, potrivit concluziilor studiului.