Municipiile, aproape de faliment

Reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din România (AMR) au anunţat că în cursul acestei săptămâni vor avea o întâlnire, la Palatul Victoria, cu premierul Viorica Dăncilă şi cu ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, pentru a găsi soluţii pentru ieşirea din riscul de faliment al administraţiei publice locale.

Robert Negoiţă, preşedintele AMR şi unul dintre cei mai duri contestatori ai alocaţiei bugetare pentru unităţile administrativ teritoriale, a declarat: "Problema constrângerilor bugetare de care am avut parte în ultimii ani, mai ales anul trecut, problema persistând şi în acest an constituie unul dintre principalele puncte de pe ordinea de zi. În consecinţă, am stabilit să mergem la Guvern pentru a avea o discuţie cu primul-ministru şi cu ministrul Finanţelor Publice, pentru a găsi soluţii să rezolvăm ieşirea din riscul de faliment al administraţiei publice locale, în special pentru municipii".

Reprezentanţii municipiilor din România se plâng de faptul că hotărârile Guvernului au avut un impact negativ în bugetele locale şi că, pe viitor, trebuiesc găsite soluţii pentru echilibrarea bugetelor după execuţia din primul semestru.

Primarul general al capitalei, Gabriela Firea, a declarat că "este momentul în care nu mai poţi să asiguri funcţionare, activitatea curentă, să plăteşti subvenţiile pentru utilităţile publice şi să ţii facturile neînregistrate ca să nu intri pe arierate".

Gabriela Firea a precizat: "Acum toţi suntem în faliment nedeclarat. (...) Este momentul în care nu mai poţi să asiguri funcţionare, activitatea curentă, să plăteşti subvenţiile pentru utilităţile publice şi să ţii facturile neînregistrate ca să nu intri pe arierate".

Nu este prima dată când membrii AMR declară că municipiile se confruntă cu mari probleme bugetare. La dezbaterile prvind bugetul de stat pe anul în curs, Robert Negoiţă, Gabriela Firea, Gheorghe Falcă şi Ilie Bolojan au afirmat că alocarea bugetară pentru anul în curs a fost stabilită în detrimentul oraşelor mari, cărora bugetul le-a scăzut considerabil, mai ales că primăriile au fost nevoite să preia şi plata unor servicii sociale.

Cu acel prilej, Robert Negoiţă a declarat: "Administraţia publică locală în Uniunea Europeană are pondere în bugetele ţărilor respective între 30 şi 60%. În România este cea mai subfinanţată administraţie publică locală din Europa, cu o cotă undeva sub 20%. Solicităm minim o treime din bugetul naţional pentru administraţia publică locală. Argumentul este că noi ne ocupăm de la sănătate, educaţie, transport, infrastructură de încălzire, infrastructură de străzi, bulevarde, salubritate. Tot ce înseamnă parcuri, locuri de joacă, spaţii verzi sunt în administraţia publică locală. Şi nu am menţionat toate domeniile. (...) 70% din tot ce înseamnă servicii publice sunt asigurate de către administraţia publică locală şi nu avem nici măcar 30% din buget. Consider că este profund în neregulă. În consecinţă, solicităm minim o treime din buget către administraţia publică locală, în integralitatea ei - tot ce înseamnă comune, consilii judeţene".

Cu toate acestea, Guvernul s-a menţinut pe poziţie şi a votat bugetul alcătuit de Darius Vâlcov, fostul consilier al premierului Viorica Dăncilă. De altfel, şefa Guvernului a afirmat, vineri, cu prilejul şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD, că nu a alcătuit bugetul aşa cum şi-ar fi dorit, ci acesta i-a fost impus de fostul lider social-democrat Liviu Dragnea.

După aprobarea bugetului de stat şi intrarea acestuia în vigoare, Gabriela Firea a declarat: "Ne-am dorit ca Bucureştiul să aibă un buget mai mare, să alocăm bugete mai generoase către domenii precum sănătate, social, infrastructură, şi cultural. Suntem, însă, într-un an mai dificil din punct de vedere financiar. Deşi în proiectul de buget al Capitalei la venituri totale, am prevăzut suma de 6,7 miliarde de lei, în acest an avem alocat de la Ministerul de Finanţe doar 3,25 de miliarde. Primăria Capitalei este un caz unic în ţară: este singura unitate administrativ-teritorială care nu încasează taxe şi impozite, depindem în proporţie de 92% de alocările de la bugetul de stat, care sunt mai mici din diverse cauze - înţeleg că nu sunt colectări. O parte din suma care revenea Primăriei Generale a mers către sectoare, însă toate serviciile publice - de care beneficiază fiecare bucureştean - sunt, în integralitatea lor, achitate de la bugetul PMB: subvenţii transport, căldură, spitale, proiecte mari".

Potrivit acesteia, în anii trecuţi, Primăria Capitalei primea câte 450 de milioane de lei pe lună de la Ministerul de Finanţe, iar anul trecut a primit 150-180 de milioane de lei pe lună.