NATO a convenit să îşi întărească flancul estic împotriva ameninţării ruse

Miniştrii apărării din NATO, reuniţi la Bruxelles, au aprobat un plan de consolidare a prezenţei Alianţei Nord-Atlantice în flancul său estic, a declarat miercuri secretarul general Jens Stoltenberg, măsura fiind o încercare menită a descuraja o posibilă agresiune din partea Rusiei, informează DPA.

Relaţiile dintre NATO şi Moscova au ajuns în ultimii doi ani la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece, în urma acţiunilor Rusiei în Ucraina, unde este acuzată că îi sprijină pe separatiştii pro-ruşi din est şi unde a anexat Peninsula Crimeea.

Însă NATO trebuie să rămână 'agilă' şi să fie pregătită pentru alte ameninţări, a avertizat Stoltenberg. Alianţa se confruntă cu provocări precum conflictul din Siria, criza migraţiei şi răspândirea terorismului.

NATO a mai luat până acum măsuri pentru a le oferi noi garanţii de securitate statelor membre din flancul său estic, care se simt ameninţate în special de Rusia. Însă noul plan urmăreşte să meargă mai departe, propunând o combinaţie de forţe pe teren flexibile şi întăriri uşor de desfăşurat pentru a descuraja orice potenţial agresor.

"Miniştrii apărării din NATO au convenit asupra unei prezenţe consolidate în flancul estic al Alianţei", a spus Stoltenberg în urma discuţiilor de la Bruxelles. Este vorba de o prezenţă "multinaţională", pentru "a arăta clar că un atac împotriva unuia dintre aliaţi este un atac împotriva tuturor", a adăugat el, precizând că toate statele membre vor răspunde la orice act de agresiune.

Noul cadru de apărare va include desfăşurări de trupe prin rotaţie, exerciţii, echipamente pre-poziţionate şi întăriri uşor de mobilizat, a spus Stoltenberg.

Detaliile planului, inclusiv numărul de militari şi contribuţia fiecărei ţări, urmează a fi stabilite de strategii militari în următoarele luni, înaintea Summitului NATO de la Varşovia din iulie.

Decizia de miercuri survine după ce preşedintele american Barack Obama a anunţat săptămâna trecută că va încerca să obţină o majorare de patru ori - la 3,4 miliarde de dolari - a finanţării Washingtonului pentru securitatea europeană în bugetul pentru anul fiscal 2017 (1 octombrie 2016 - 30 septembrie 2017).

Banii vor fi folosiţi parţial pentru a avea o forţă de circa 3.000 de militari americani staţionată în Europa, dar şi echipamente militare în aşteptare care ar putea fi folosite rapid în caz de urgenţă, a precizat un oficial american sub acoperirea anonimatului. SUA speră ca aliaţii săi să le urmeze exemplul.

Conform noii iniţiative, o forţă de până la 6.000 de militari ar urma să fie desfăşurată prin rotaţie în Polonia, Bulgaria, România şi statele baltice, au precizat surse NATO sub protecţia anonimatului. Alianţa instalează deja centre regionale în aceste ţări, însă fiecare dintre acestea nu dispune decât de circa 50 de militari.

"Prezenţa în Est va fi atât de mare pe cât vom avea nevoie", a spus miercuri Stoltenberg, adăugând că scopul este de a se obţine un echilibru între trupele de pe teren şi forţele de întărire care pot fi desfăşurate rapid. El şi-a exprimat totodată speranţa că va putea fi menţinut un dialog deschis cu Rusia.

Alianţa a depus eforturi să respecte un acord convenit cu Rusia în 1997 de a se abţine "de la staţionarea suplimentară permanentă a unor forţe de luptă substanţiale" în estul Europei.

Însă ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat NATO că inflamează temerile privind o ameninţare din partea Rusiei pentru a-şi justifica existenţa şi pentru a se extinde spre Est, într-o declaraţie pentru cotidianul Moskovski Komsomoleţ, preluată de agenţia TASS.

NATO "ar trebuie să rămână în graniţele sale", a spus el, criticând Alianţa pentru că a invitat Muntenegru să adere în rândurile sale. Acţiunile NATO afectează "stabilitatea globală", a avertizat Lavrov.