Nebunii şi-au consolidat poziţia la conducerea azilului european

Ceea ce ar fi trebuit să fie măcar o extindere temporară a "visului" european, a marcat nu începutul sfârşitului, ci ultima etapă a sfârşitului zonei euro în forma sa actuală. "Perioada postbelică s-a terminat", a scris recent cotidianul german online Deutsche Wirtschafts Nachrichten, în condiţiile în care Wolfgang Schäuble şi Angela Merkel au ajuns la concluzia că transformarea structurilor europene prezente într-o uniune politică nu este posibilă.

Acesta este motivul pentru care Alexis Tsipras a fost supus unor "torturi psihologice" fără precedent la ultima întâlnire a liderilor din zona euro, după cum scrie presa internaţională. Acesta este motivul pentru care a ieşit de acolo ca un "câine bătut", după ce a acceptat să-şi vândă ţara în schimbul banilor din nimic împrumutaţi de guvernelor anterioare în ultimele patru decenii. Nimeni nu mai vorbeşte acum de responsabilitatea acelor guverne sau cât de "odioasă" sau nu este actuala datorie a Greciei.

Parlamentul de la Atena trebuie să se supună ultimatumului "european", care include, printre altele, transferul autorităţii asupra sistemului bancar către BCE şi Bruxelles, după cum scrie Reuters. Implicaţiile sunt evidente: va urma o restructurare drastică a instituţiilor financiare, pe fondul aplicării nemiloase a procedurii de bail-in. Surse oficiale europene au declarat pentru Reuters că este posibil ca doar două bănci mari să mai existe ulterior, în scădere de la patru în prezent. Această "soluţie" va genera o nouă problemă în ceea ce priveşte concurenţa liberă din sector, deoarece se vor crea condiţii de cvasi-monopol pe piaţa bancară. Noul acord de bail-out mai include şi permisiunea creditorilor internaţionali de a confisca aurul din rezerva naţională.

"Cred în şansa Greciei de revenire la creşterea economică", a declarat Angela Merkel după întâlnirea la nivel înalt a statelor din zona euro, deşi "calea va fi lungă şi dificilă".

Din păcate, niciun reprezentant al presei internaţionale nu a pus o întrebare elementară liderilor europeni. Cum este posibilă relansarea creşterii pe fondul unei poveri fiscale insuportabile? Şi apoi, dacă evaziunea fiscală este "legendară" la o cotă a TVA de 13% (n.a. unul dintre cele mai importante paliere fiscale din Grecia), vor deveni grecii exemple pentru Europa la 23%?

După ce a demisionat din fruntea Ministerului de Finanţe, Yanis Varoufakis a declarat că "în 1967 a fost o lovitură de stat cu tancuri, iar în 2015 o lovitură de stat cu bănci". Exemplul Greciei, în ceea ce priveşte utilizarea ameninţărilor la adresa stabilităţii instituţiilor financiare ca armă a terorii împotriva statului, reprezintă un avertisment grav nu doar pentru naţiunile suverane europene, care trebuie să rupă urgent cercul vicios malign stat-sistem bancar.

Adevăratul motiv din spatele dramei Greciei îl oferă James Rickards, autorul cărţilor "Războaiele valutare" şi "Moartea banilor". În cea din urmă, precum şi în numeroase declaraţii ulterioare, Rickards a precizat că nu va exista un Grexit. "Pericolul din Europa nu se referă la Grecia, Europa sau datorii, ci la dezvăluirea adevăratei naturi a castelului de cărţi de joc cunoscut sub numele de sistem financiar global", a scris recent Rickards pe contul său de Twitter.

În ceea ce priveşte atitudinea ministrului german de finanţe la ultimele "negocieri", James Rickards a declarat că "nu ştiu dacă Schäuble şi-a pierdut sau nu minţile", însă în multe negocieri la care a participat "a existat un «nebun» desemnat să forţeze găsirea unei soluţii".

Dar este noul acord de creditare a Greciei, nici nu mai contează pentru câte zeci de miliarde de euro, o soluţie? Problema principală în acest caz o reprezintă acceptarea de către populaţie a vânzării activelor statului pentru constituirea fondului de rambursarea a datoriilor şi recapitalizare a băncilor. Planul nu este nou şi încercările anterioare au sfârşit în eşecuri lamentabile. Va fi de data aceasta altfel?

Nicidecum! Eric Beinhocker, director la Institute for New Economic Thinking din cadrul Universităţii Oxford, a caracterizat ultimul acord dintre Grecia şi creditorii săi drept "nebunesc" într-un editorial Bloomberg.

Amintind un dicton al lui Einstein, Beinhocker scrie că "dacă definiţia nebuniei este a face mereu acelaşi lucru şi a aştepta rezultate diferite, atunci liderii Europei sunt nebuni".

În opinia profesorului american, "chiar dacă Uniunea Europeană poate funcţiona cu economii aflate în diverse stadii de dezvoltare, zona euro nu poate", iar un nou program de bail-out pentru Grecia nu va rezolva nicio problemă.

"Moneda euro a fost creată ca un mijloc pentru unitate şi o mai bună creştere economică", mai scrie Eric Beinhocker, dar "a eşuat în ambele cazuri", iar "Europa trebuie să găsească o cale pentru a ieşi din casa ororilor".

Dar cine să o conducă pe această cale? "Vizionarul" preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, al cărui crez declarat este că "atunci când situaţia devine serioasă trebuie să minţi"?

Chiar dacă parlamentul elen va vota în favoarea planului ultimativ impus de liderii zonei euro, derularea acestuia pare să se confrunte deja cu piedici din partea unor guverne, cum este cazul Finlandei, Slovaciei sau Marii Britanii, care nu doresc să participe la finanţarea noii "aventuri".

Alte piedici ascunse pot împinge noul bail-out pe căi nebănuite. O informaţie care încă nu şi-a găsit loc în presa internaţională, cu implicaţii majore pentru derularea noului acord dintre Atena şi creditorii internaţionali, a fost publicată de consultantul financiar Martin Armstrong pe blogul său. "Este posibilă iniţierea unui proces împotriva Goldman Sachs, banca fiind acuzată că a facilitat ascunderea adevăratei dimensiuni a datoriei Greciei prin intermediul unor produse financiare derivate", după cum scrie Armstrong.

O astfel de acţiune în instanţă, deşi puţin probabilă, ar deschide o Cutie a Pandorei căreia nici măcar Charlemagne nu i-ar face faţă.

Împinsă din Purgatoriu în Infern, Greciei nu i-a mai rămas decât să urmeze cuvintele Apostolului Marcu: "Şi dacă într-un loc nu vă vor primi pe voi, nici nu vă vor asculta, ieşind de acolo, scuturaţi praful de sub picioarele voastre, spre mărturie lor".

Angoasa necunoscutului este mare, într-adevăr, dar viitorul nu se poate construi fără a părăsi "cuibul de cuci" care a devenit Uniunea Europeană.