Negocieri pentru coaliţia de centru necesară reînscăunării Ursulei von der Leyen

Ursula von der Leyen are şanse mari să obţină cele 361 de voturi necesare în Parlamentul European, pentru a-şi reînnoi mandatul de preşedinte al Comisiei Europene, dacă Partidul Popular European nu va încheia niciun acord, nicio alianţă cu partidele de extremă dreaptă care au intrat în forul legislativ al UE, nici măcar cu formaţiunea politică al cărei lider este premierul italian Giorgia Meloni şi despre care von der Leyen spunea că împărtăşeşte anumite principii şi obiective comunitare, au afirmat, ieri, secretarii generali ai principalelor grupuri politice de centru, în cadrul unei dezbateri organizată de Politico.eu.

Thanasis Bakolas, secretar general al PPE, a declarat: "Oamenii au votat pentru viitor, îngrijoraţi de nivelul veniturilor, de creşterea economică, de inflaţie, de securitate, de creşterea migraţiei. Cetăţenii europeni ne-au trimis la alegerile pentru Parlamentul European două mesaje foarte clare. Primul este că doresc ca PPE să conducă Uniunea Europeană şi al doilea este că doresc să închegăm o coaliţie de centru şi vom negocia în acest sens. Pentru a obţine cele 361 voturi necesare alegerii doamnei von der Leyen în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, vom apela la prietenii tradiţionali, cu care avem obiective comune şi alături de care am lucrat atâţia ani în Parlamentul European şi în celelalte instituţii de la Bruxelles. Apoi ne vom uita la deputaţii rezonabili, raţionali care doresc binele Uniunii. Nu va fi un proces cu o singură direcţie politică, dar liderii politici trebuie să se asigure că direcţia comună este una clară, pentru că dorim o coeziune mai mare privind deciziile la nivel european. Este rezonabil ca partenerii noştri să aibă anumite aşteptări clare, deoarece partidele care vor compune majoritatea de centru în Parlamentul European trebuie să ştie cum vom proceda şi cum vom conduce instituţiile euroene".

El a precizat că, prin cele 191 mandate de deputat european câştigate la alegerile de duminică, PPE este primul grup politic din Parlamentul European şi de aceea este îndreptăţit să ocupe preşedinţia Comisiei Europene, dar a arătat că popularii europeni doresc să ajungă la un consens cu toţi partenerii din viitoare majoritate europeană de centru, pentru a evita orice discuţii politice ulterioare şi pentru a oferi cetăţenilor europeni politici pe care aceştia să le înţeleagă, cu care aceştia să fie de acord inclusiv în privinţa impactului financiar.

Partenerii de coaliţie din ultimii zece ani ai celor din PPE, social-democraţii europeni susţin că pot vota pentru reînnoirea mandatului Ursulei von der Leyen cu condiţia ca aceasta să refuze orice colaborare sau cooperare cu partidele de extremă dreaptă, inclusiv cu partidul condus de premierul italian Giorgia Meloni.

Giacomo Filibeck, secretar general al Partidului European Socialist (PES), fosta Alianţă S&D, a afirmat: "Mesajul primit de la cetăţenii europeni este clar: dacă vrem să câştigăm, trebuie să rezistăm în faţa partidelor de extremă dreapta şi să le împiedicăm să pună mâna pe Uniunea Europeană. Împreună cu PPE, trebuie să înfruntăm provocările pe care le avem în faţă, deoarece suntem două partide mari care avem aceleaşi fundamente democratice, chiar dacă avem ideologii diferite. (...) Excludem orice posibilitate de a ne afla la masa negocierilor alături de partidul Giorgiei Meloni. Noi nu negociem destinul, viitorul Europei cu extrema dreaptă. (...) Nu tolerăm violenţa politică. Dacă nu rămânem cu PPE la bazele noastre democratice comune, nu are rost să negociem. Nu îi vom acorda un cec în alb doamnei von der Leyen, ci trebuie să vedem cu cine ne aşezăm la masa negocierilor şi ce program avem în comun pentru următorii cinci ani".

Reprezentantul socialiştilor şi democraţilor a menţionat că nu exclude ca din coaliţia PPE-PES-Renew să facă parte şi grupul politic al Verzilor europeni, deoarece în opinia domniei sale Green Deal trebuie să continuie cu o strategie modificată, care să sprijine industria europeană.

La rândul său, Benedetta De Marte, secretar general al Verzilor europeni, a spus că este nevoie de crearea unui "cordon sanitar pentru ca extrema dreaptă să nu ajungă la putere în Uniunea Europeană".

Benedetta De Marte a precizat: "Trebuie să păstrăm puternică majoritatea de centru din Parlamentul European. Avem fiecare o agendă naţională, dar nu trebuie să permitem accesul extremei drepte la putere. Ştiam că nu vom repeta succesul din 2019, pentru că existau semnale de mai bine de un an că acel succes a fost unul excepţional. Alegerile din 2024 arată că am pierdut din consistenţa corpului nostru, mai ales în urma scrutinurilor din Germania şi Franţa. Verzii din Germania au luat 15%, un rezultat dezamăgitor, dar e important că mai păstreaza un procent important din societate. Am înregistrate rezultate neaşteptate, mici, chiar şi în Olanda şi Austria, dar am consemnat şi noi locuri în state unde până acum nu existam. Suntem un partener cu care se poate construi, chiar dacă suntem în opoziţie şi există nenumărate exemple în ultimii ani în care am susţinut proiectele majorităţii din Parlamentul European, dar vom rămâne un partener exigent. Cât despre intrarea la guvernarea UE, nu ne dorim să fim acolo doar pentru a ocupa nişte poziţii, ci dorim colaborare pe baza unor principii clare. Liderul nostru de grup (n.red. - Theresa Reintke) a declarat că vom analiza pro-democratic şi pro-european ce se întâmplă, pentru a ne asigura că majoritatea respecta bazele pe care am colaborat în trecut. Suntem deschişi colaborării pentru realizarea în zilele următoare a unei majorităţi confortabile în Parlamentul European".

Şi secretarul general al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor Europeni (ALDE), Didrik de Schaetzen, a menţionat că grupul politic nu va colabora cu extrema dreaptă din Parlamentul European.

Didrik de Schaetzen a spus: "Avem cu PPE şi PES o majoritate puternică şi am putea să mai primim şi al patrulea grup politic în aceasta coaliţie. Ne dorim reforme şi nu linii roşii peste care să nu putem trece. Cu toate acestea, precizez că nu vom lucra cu extrema dreaptă la nivel european".

El a mai spus că negocierile din zilele următoare de la nivel european pentru închegarea noii majorităţi politice din Parlamentul European nu trebui să fie influenţate de alegerile interne convocate în Franţa de preşedintele Emmanuel Macron după ce partidul de extremă dreaptă condus de Marine Le Pen a obţinut peste 30% la alegerile europene de duminica trecută.

În cadrul dezbaterii, Politico a organizat şi un sondaj cu privire la majoritatea care ar trebui să conducă Parlamentul European. 67% din respondenţi au afirmat că doresc o majoritate alcătuită din PPE, S&D (PES) şi Renew (ALDE) şi 19% au spus că vor o alianţă PPE-S&D-Renew-Verzii europeni. Doar 9% vor ca pe lângă cele trei mari partide să intre în coaliţie şi conservatorii (ECR), în timp ce 5% vor o coaliţie de dreapta PPE-Renew-ECR.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Parlamentului European, în urma rezultatelor de la alegerile europene din 6-9 iunie PPE ar urma să aibă 191 de locuri în viitoarea legislatură, S&D va avea 135 de locuri, iar Renew Europe 83 de locuri. ECR este creditat cu 71 de locuri, Identitate şi Democraţie - 57 de locuri, Grupuri Verzilor - 53 locuri, Stânga Europeană - 35 de locuri. Deputaţii neafiliaţi vor ocupa 45 de locuri, iar 50 de locuri vor fi ocupate de partidele neafilitate niciunui grup politic.

În ceea ce priveşte cei 33 de deputaţi europeni din partea României, 21 locuri ar urma să revină PSD-PNL, 6 locuri pentru AUR, 4 locuri pentru Alianţa Dreapta Unită (USR-FD-PMP) şi 2 locuri pentru UDMR.