NICOLAE CINTEZĂ, BNR: "Nu cred că este bine să salvezi băncile cu banii deponenţilor"

Recapitalizarea unei bănci cu banii deponenţilor nu reprezintă o soluţie bună, fiind preferabilă limitarea la aportul acţionarilor, este de părere Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa a declarat: "Personal, nu cred că este bine să salvezi o bancă folosind banii deponenţilor. Este o părere personală. În schimb, cu banii acţionarilor este binevenită (n.r. recapitalizare). De ce? Pentru că acţionarul este primul care supraveghează banca. Strategia de dezvoltare a băncii şi toate tranzacţiile care generează situaţii întâlnite la bănci care au dat faliment au trecut prin faţa administratorilor şi a acţionarilor".

Nicolae Cinteză a făcut aceste afirmaţii în contextul în care relata discuţiile pe care le-a avut cu reprezentanţii Bank of Cyprus (BoC) şi Laiki Bank, în primăvara anului trecut, după ce autorităţile din Cipru au agreat cu Troica (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană) recapitalizarea primeia cu o parte din banii deponenţilor negarantaţi şi împărţirea celei de a doua într-o parte "rea", care să fie închisă, şi una "bună", care să fie înglobată în BoC.

Filiala din ţara noastră a Laiki Bank, Marfin Bank, avea atrase depozite de ordinul sutelor de milioane de euro de la banca mamă, depozite care au fost cumpărate de Bank of Cyprus, a precizat oficialul BNR.

Soluţia ca Marfin să preia pasivele şi o parte a activelor BoC România a fost adoptată din cauză că a existat temerea că, fără adoptarea sa, Marfin ar fi "căzut", a explicat Nicolae Cinteză.

Deşi banca are un indicator de solvabilitate bun, aceasta prezintă o situaţie deosebită, din cauza faptului că acţionarul său majoritar se află în lichidare, ceea ce nu îi permite ca, în cazul unei probleme de lichiditate, să beneficieze de fondurile puse la dispoziţie de BNR, ca împrumutător de ultimă instanţă, potrivit directorul Direcţiei Supraveghere a Băncii Centrale.

Domnia sa a subliniat că există investitori interesaţi să cumpere Marfin Bank, în condiţiile în care aceasta va trebui să fie vândută până la finele lui februarie. Oficialul BNR a precizat: "Le-am găsit cumpărător (n.r. acţionarilor băncii), au lălăit-o pentru că nu le-a plăcut preţul, le-a impus Comisia Europeană să vândă. Termenul limită iniţial, de 31 ianuarie, a fost prelungit până la sfârşitul acestei luni, cumpărători sunt. Portofoliul preluat de Marfin de la Bank of Cyprus este curat, nu are credite neperformante".

Nicolae Cinteză se aşteaptă ca, în acest an, să aibă loc fuziuni pe piaţa bancară din ţara noastră, domnia sa menţionând că două instituţii de credit locale au în vedere o astfel de măsură.

"Există nişte discuţii, chiar săptămâna aceasta (n.r. săptămâna trecută) am avut discuţii cu două bănci care se tatonează reciproc şi care consideră că există o compatibilitate puternică între portofoliile lor. Acţionarul uneia doreşte, acţionarul celeilalte mai aşteaptă, va mai studia problema", a declarat domnia sa.

Şeful supravegherii din BNR a menţionat că una dintre bănci are o cotă de piaţă între 1% şi 5%, iar cealaltă sub 1% şi niciuna dintre ele nu are capital majoritar grecesc.

Oferte de achiziţie pentru instituţii de credit de la noi există, dar acţionarii ţin la preţ. "Există şi oferte pentru băncile locale care se gândesc să vândă. Sunt, însă şi acţionari români care, deşi este evident că, într-un eventual necaz, nu au bani de injectat în bancă, ţin totuşi la preţ", subliniază domnia sa.

Nicolae Cinteză a arătat că o situaţie precum cea prezentată este situaţia prin care a trecut, recent, Romanian International Bank (RIB), care a fost cumpărată, anul trecut, de grupul financiar polonez Getin Holding:

"Noi «citisem» RIB de cinci ani şi îi introdusesem restricţii. La un moment dat, i-am spus acţionarului că o să ajungă să dea el bani ca să o vândă. În 2008, a avut o ofertă, dar a vrut dublul sumei. În final, a ajuns la ce i-am spus eu: şi-a recuperat doar împrumuturile subordonate".

Oficialul BNR se aşteaptă ca 2014 să fie un an dificil pentru bănci, din cauză că acestea au început târziu restructurarea şi "au făcut câte ceva, dar nu cât trebuia", ajustându-şi prea puţin costurile şi reţelele. "Ele aşteaptă, dar nu ştiu ce aşteaptă şi s-ar putea ca această aşteptare să fie costisitoare pentru ele", atrage atenţia Nicolae Cinteză.

• "Le-am scris băncilor despre depozite pentru că vrem transparenţă; au păcălit clienţii"

Scrisoarea pe care BNR a transmis-o băncilor despre produsele de economisire unde deponenţii pierd bani a avut ca scop o mai mare transparenţă din partea băncilor, astfel încât clientul să cunoască exact costurile, a explicat Nicolae Cinteză, care este de părere că majorarea comisioanelor a fost "o păcăleală" pentru clienţi.

Domnia sa a declarat: "Unii au majorat comisioanele. La depozitele la trei luni, scăzând dobânzile, era foarte clar că principalul va fi diminuat. Personal, cred că a fost o chestie de păcăleală din partea băncilor. Din acest motiv am şi cerut: domn'e, vreau transparenţă!".

Şeful supravegherii din Banca Centrală a subliniat că nu poate cere băncilor să-şi modifice politica din domeniul comercial, dar le poate cere să fie mai transparente şi să-şi asume faptul că nu mai vor să atragă sume pe termen scurt: "Băncile înlocuiesc linile de finanţare de la băncile-mamă cu resurse interne. Dar acolo vorbim de resurse pe termen mai lung. Şi atunci, le interesează resursele pe termene mai lungi, nu pe trei luni. Este de înţeles, dar să fie transparenţi".

Nicolae Cinteză este de acord că băncile au de multe ori deficienţe mari în relaţia cu clienţii, precizând: "Văd după reclamaţiile pe care le primesc. Sunt grosolane. La reclamaţii mă uit mereu când îmi vine mapa, pentru că afli multe lucruri de acolo".

BNR a solicitat băncilor comerciale, printr-o circulară trimisă săptămâna trecută, să adopte măsuri dacă există situaţii în care, din cauza scăderii dobânzilor şi majorării comisioanelor, deponentul retrage din depozite la termen mai puţini bani decât a plasat la constituire, invocând riscul reputaţional şi mediatizarea fenomenului.

În condiţiile unor dobânzi de 2%-4,25% pe an la depozitele cu scadenţă la trei luni, dobânda încasată la un depozit de o mie de lei este, de cele mai multe ori, mai mică decât comisioanele de administrare lunare stabilite de unele bănci.