NICOLAE CINTEZĂ, DIRECŢIA DE SUPRAVEGHERE A BNR: Analizăm propunerile băncilor

• Unele au o logică, iar altele sunt fără efect

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), ne-a explicat că, în prezent, propunerile venite din partea băncilor privind fluidizarea creditării se discută, însă nu toate sunt oportune: "Discutăm măsurile propuse de bănci încă de mai demult. Unele au o logică, iar altele sunt fără efect. Le-am cerut date băncilor, le centralizăm şi urmează să vedem care dintre aceste măsuri sunt fezabile şi care nu".

Guvernatorul BNR - Mugur Isărescu, Ministrul Finanţelor - Gheorghe Pogea şi bancherii s-au întâlnit, luni, pentru a discuta despre soluţiile de fluidizare a activităţii de creditare. Reprezentanţii băncilor susţin acest tip de întâlniri şi apreciază faptul că sunt informaţi şi consultaţi în asemenea probleme, însă aşteaptă să fie luate şi decizii.

Una dintre solicitările instituţiilor bancare se referă la provizioanele ce le constituie atunci când clienţii depăşesc perioada de 90 de zile întârziere de la plată. O propunere este ca în procesul de stabilire a provizioanelor să fie luată în calcul doar valoarea creditului neachitată şi nu întreaga valoare a creditului angajat de un client.

Şeful direcţiei de supraveghere din cadrul BNR consideră că eliberarea de provizioane ar conduce la o reducere a solvabilităţii băncilor din sistem, iar o asemenea decizie trebuie analizată foarte bine deoarece poate fi periculoasă, deşi ea pare una pozitivă deoarece oferă mai multă lichiditate băncilor.

Domnul Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, caracterizează întâlnirea de luni dintre bănci, Ministrul Finanţelor şi Guvernatorul BNR ca fiind un lucru foarte bun. Domnia sa ne-a declarat: "Este un semnal încurajator faptul că avem un schimb de opinii în această formulă deoarece, astfel, cresc şansele ca problemele să fie identificate şi rezolvate mai rapid".

Preşedintele Bancpost apreciază faptul că Ministerul Finanţelor, conform celor menţionate în cadrul întâlnirii, face eforturi pentru ca ordonatorii de credite să ajungă la zi cu plăţile restante pe care le au către furnizorii din sectorul privat şi speră că în aceste condiţii se vor constata, în curând, îmbunătăţiri în lichiditatea agenţilor economici, cu consecinţe pozitive în creşterea capacităţii de rambursare a creditelor bancare luate de aceştia.

"Dacă acest lucru se va produce într-adevăr, atunci am putea vedea şi o înviorare a activităţii de creditare, în următoarea perioadă. Va fi un semn clar că riscul de credit se reduce", a explicat domnul Bogza.

Nicolae Tarcea, director general adjunct la Banca Transilvania, consideră că propunerile făcute de ARB pentru fluidizarea creditării sunt bune, iar aplicarea acestora ar fi foarte utilă.

Totuşi, oficialul Băncii Transilvania a subliniat: "Trebuie găsite soluţii personalizate pentru problemele băncilor din cauză că 40 de bănci nu pot avea principii, dorinţe sau planuri de afaceri similare, însă acesta este un bun început". Domnia sa a adăugat: "E clar că problemele unei bănci străine nu sunt similare cu cele pe care le au băncile româneşti".

Nicolaie Hoanţă, director general al Băncii Comerciale Carpatica, consideră că întâlnirea a oferit "conducerilor băncilor comerciale posibilitatea să ia pulsul preocupărilor responsabililor guvernamentali în legătură cu gestionarea impactului factorilor externi şi interni care fac presiuni asupra economiei româneşti".

După această dezbatere, în opinia domnului Hoanţă, s-au desprins oportunităţile pe care băncile le au dintr-o colaborare mai strânsă cu ministerele, agenţiile guvernamentale şi în general mediul economic public. Pe de altă parte, "s-a desprins şi determinarea celor două instituţii (BNR şi MF), cu rol major în gestionarea economiei româneşti în condiţii de criză, de a colabora strâns între ele şi, de asemenea cu băncile comerciale", a adăugat directorul Băncii Carpatica.

Laurenţiu Mitrache, director general la Bank Leumi, ne-a explicat că asemenea întâlniri sunt binevenite, însă consideră că dorinţele băncilor nu au fost discutate foarte mult în cadrul dezbaterii de luni.

Domnul Mitrache ne-a mai spus că "o măsură ce ar rezolva foarte multe dintre problemele băncilor ar fi ca stabilirea şi calculul rezervelor minime obligatorii să se facă pe partea de activ a bilanţului şi nu pe cea de pasiv".

Asemenea întâlniri între băncile comerciale şi Banca Centrală se realizau şi până în prezent, dar acum o noutate o constituie implicarea Ministrului Finanţelor Publice, opinează directorul general al Bank Leumi.

Pe de altă parte, Laszlo Diosi, preşedintele OTP Bank ne-a spus că nu a fost nimic surprinzător în întâlnirea de luni. "Nu au fost acordate fonduri pentru sectorul bancar şi nici nu au fost ajutate alte bănci ce doresc să sprijine sectorul IMM-urilor". De asemenea, domnul Diosi consideră că Guvernul ar trebui să subvenţioneze dobânzile la creditele în lei pentru sectorul IMM-urilor.

Băncile din piaţă mai solicită şi ca titlurile de stat să poată fi utilizate ca o posibilă alternativă de lichiditate pentru băncile comerciale, iar modul în care acestea şi operaţiunile de swap sunt evaluate la sfârşitul fiecărui an să fie revizuit.

Totuşi, BNR nu consideră binevenită propunerea acestora de a ţine titluri de stat sub formă de lichiditate, în condiţiile în care acestea pot apela la facilitatea de credit (lombard).

Printre propunerile pe care băncile le au se numără şi restructurările, reeşalonările sau rescandenţările creditelor în cazul în care clienţii nu îşi mai pot achita datoriile pe care le au.

Perioada de graţie până la executarea silită a debitorilor restanţi ar putea fi majorată de la 90 de zile până la 120 sau chiar 150 de zile.