Nicolaie Hoanţă: Piaţa bancară, după chipul şi asemănarea economiei

Piaţa bancară de la noi are profilul economiei şi actorilor ei, este de părere Nicolaie Hoanţă, întors la catedră, ca profesor universitar, după ce, în toamna anului trecut, a părăsit conducerea Băncii Comerciale Carpatica. Din exterior, domnia sa critică dur atât instituţiile bancare, cât şi autorităţile, pentru rolul lor în situaţia actuală a economiei. În opinia sa, problemele principale cu care se confruntă sistemul nostru bancar ţin de calitatea activelor.

Nicolaie Hoanţă ne-a declarat: "Sistemul bancar a fost serios zdruncinat de mai mulţi factori, precum inconsistenţa economiei bazată excesiv de mult pe consumul populaţiei, dezarticulată şi incapabilă de a susţine populaţia activă potenţială din România, greşeli ale băncii centrale în supravegherea şi inhibarea îndatorării nepermis de mari a populaţiei (în dorinţa de a marca o creştere economică anacronică şi iluzorie), deteriorarea puternică a finanţelor publice (printr-o fis-calitate proporţională nesustenabilă pentru buget şi inechitabilă pentru contribuabilii de rând). La toţi aceşti factori, dacă mai adăugăm < serviciile > aduse de Marea Criză Financiară Mondială, avem nu numai tabloul adevărat în care este pusă piaţa bancară din România, dar şi culorile acestui tablou, care vor continua să persiste în anii următori >.

În opinia domnului Hoanţă, nici autorităţilor şi nici Băncii Centrale nu le pasă de soarta firmelor româ-neşti, "atâtea câte sunt (sau au fost) ele şi în ce structură", şi nu au ochi să vadă cum îşi susţin alţii interesele şi cum ajută mediul privat să funcţioneze: "Nu interesează pe nimeni că ani buni de acum încolo va fi practic imposibil să mai apară noi firme în economia românească, care să se impună şi să reziste pe piaţă".

Dobânzile vor fi forţate să scadă, dar fără rezultate în relansarea creditării

Băncile au operat deja scăderi ale dobânzilor la credite şi depozite, după ce Banca Naţională a redus, treptat, rata dobânzii de politică monetară la 7% pe an, şi, în plus, au lansat campanii de promovare a împrumuturilor. Analiştii spun, însă, că cererea de credite nu va reveni prea curând, pe fondul reducerii veniturilor şi al şomajului în creştere.

Nicolaie Hoanţă consideră că dobânzile vor fi forţate să scadă, atât la depozite, cât şi la credite, dar fără rezultate concrete prea vizibile în relansarea creditării. "Nu trebuie să uităm că ţinta creditelor sunt afacerile care merg, nu cele care sunt în minţile unora, care văd peste tot un furnicar de firme care atât aşteaptă, să ia credite", ne-a spus Hoanţă, adăugând: "Economia naţională, asa cum e ea, este blocată şi în partea sa privată şi în cea publică, a finanţelor publice. Legăturile cu exteriorul nu funcţionează din simplul motiv că şi exteriorul are şi va avea în continuare probleme economice, sociale, financiare, chiar dacă încearcă să le escamoteze. Decurge, în mod firesc, concluzia că, în acest an, nu are cum să fie relansată creditarea, pentru că este lipsită de motoare şi nu poate decola doar cu dorinţi şi aşteptări neacoperite de condiţii < coapte >".

În lipsa cererii de finanţare din partea sectorului privat, băncile vor continua să împrumute statul şi în acest an, consideră fostul şef de la Carpatica. Pe fondul nevoii acute de lichidităţi, Ministerul Finanţelor Publice a atras, anul trecut, aproape 65 de miliarde de lei, de pe piaţa internă, iar, în primele două luni din acest an, 8,61 miliarde de lei, la randamente în scădere.

Afirmaţiile că este pe cale să se reia creditarea şi că economia este în plin demaraj sunt < lozinci >, care "nu mai sunt crezute nici de creduli", susţine domnul Hoanţă. "S-au compromis prea mulţi oficiali cu susţineri mincinoase, menite, în opinia lor, să ridice moralul populaţiei, ca să mai păcălească cineva oamenii care trăiesc, pe pielea lor, prăbuşiri peste prăbuşiri de politici, sisteme şi poate chiar ţări", ne-a declarat domnia sa.

Depozitele, care au luat amploare, anul trecut, pe fondul dobânzilor mari, vor avea, în opinia lui Nicolaie Hoanţă, "o descreştere sigură, în următoarea perioadă, ca număr şi ca valoare agregată, pe fondul adâncirii sărăcirii unui număr tot mai mare de români, creşterii şomajului, incapacităţii finanţelor publice de a mai susţine în bune condiţii politici publice care să sprijine demarajul economic şi liniştea socială etc".

• Previziuni pesimiste pentru economie - până în 2012

Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional mizează pe o creştere economică de 1,3%, în acest an, iar un scenariu de risc, prezentat în programul de convergenţă al României pentru perioada 2009-2012, ia în calcul o creştere economică de doar 0,2%. Mult mai pesimist, Nicolaie Hoanţă nu se aşteaptă ca economia românească să-şi revină din starea în care se află mai devreme de 2012. "Ba, după cum evoluează unele lucruri, subterane sau nu, este posibil ca nici măcar economiile care au fost la originea sau au întreţinut actuala criză economico-financiară mondială să nu depăşească până în 2012 faza de demaraj", ne-a spus domnul Hoanţă.

• Se impune un "Plan naţional de salvare a ţării"

Nicolaie Hoanţă enumeră patru principale probleme ale economiei noastre, a căror gravitate impune, în opinia sa, realizarea unui Plan naţional de salvare a ţării.

Înrăutăţirea gradului de ocupare a forţei de muncă, pierderea unui număr însemnat de firme româneşti, ca urmare a nesusţinerii lor de către autorităţi, o şi mai mare dezorganizare şi destructurare a economiei naţionale, finanţe publice aflate aproape de colaps (fără surse actuale şi fără bază de surse viitoare) sunt problemele evidenţiate de economist. < Preşedinţia, Parlamentul şi Guvernul trebuie să ia de urgenţă atitudine şi nu trebuie să aştepte ca evenimentele să ne ducă în conjunctura în care se află Grecia, care se vede la mâna rechinilor mondiali dornici să-i înşface teritoriul şi monumentele >, arată domnul Hoanţă.