Premierul israelian Benjamin Netanyahu începe joi o vizită de patru zile în Ungaria, sfidând un mandat de arestare emis pe numele său de Curtea Penală Internaţională (CPI) pentru acuzaţii de crime de război în Gaza, în timp ce Israelul tocmai şi-a extins operaţiunea militară în enclavă, relatează Reuters.
În calitate de membru fondator al CPI, Ungaria este teoretic obligată să aresteze şi să predea orice persoană care face obiectul unui mandat emis de Curte, însă prim-ministrul ungar Viktor Orban a arătat clar, atunci când a lansat invitaţia, că Ungaria nu va respecta hotărârea.
Netanyahu, care se luptă cu o furtună politică în ţara sa din cauza unei investigaţii privind suspiciuni de legături dubioase între Qatar şi trei dintre asistenţii săi, urmează să se întâlnească cu Orban şi apoi să ţină o conferinţă de presă în jurul orei 10.00 GMT (13:00, ora României).
Netanyahu a respins acuzaţiile referitoare la colaboratorii săi ca fiind "ştiri false". Un oficial din Qatar a respins, de asemenea, acuzaţiile ca făcând parte dintr-o "campanie de defăimare" împotriva Qatarului, care este suspectat de mituirea inclusiv a unor europarlamentari.
La Budapesta, muncitorii construiau miercuri o scenă la Castelul Buda, unde joi dimineaţă Viktor Orban urmează să îl întâmpine pe Netanyahu într-o ceremonie cu onoruri militare, iar forţele de securitate puteau fi văzute în apropierea hotelului central din Budapesta unde Netanyahu va fi cazat.
Vizita va fi doar a doua pe care o face în străinătate premierul israelian de când Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare atât pentru el, cât şi pentru fostul ministru al apărării Yoav Gallant, în noiembrie anul trecut, dar detaliile programului său au fost limitate, în afară de o vizită planificată la un memorial al Holocaustului.
NETANYAHU, LA A DOUA IEŞIRE DIN ŢARĂ DE LA EMITEREA MANDATULUI CPI
Netanyahu a mai fost în vizită doar la Washington, în februarie, pentru a se întâlni cu aliatul său apropiat, preşedintele american Donald Trump. Nici Israelul, nici Statele Unite nu sunt membre ale CPI, Washingtonul susţinând că CPI ar putea fi utilizată pentru urmăriri penale motivate politic.
Orban l-a invitat pe Netanyahu în vizită la o zi după ce CPI a emis mandatul de arestare pentru acuzaţii de crime de război în Gaza. Campania israeliană de răspuns la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 a ucis peste 50.000 de palestinieni şi a devastat Fâşia Gaza, declanşând proteste în întreaga lume şi determinând Africa de Sud să lanseze o acţiune legală separată la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), un organism diferit de CPI, acuzând Israelul de genocid.
Israelul a respins toate acuzaţiile, despre care spune că sunt motivate politic şi alimentate de antisemitism. Curtea Penală Internaţională şi-a pierdut orice legitimitate prin emiterea mandatelor împotriva unui lider ales democratic al unei ţări care îşi exercită dreptul la autoapărare, a transmis Israelul.
Orban s-a alăturat condamnării Curţii de către Israel, descriind decizia acesteia de a emite mandatele drept "obraznică, cinică şi complet inacceptabilă".
Ca răspuns, CPI a reamintit într-un comunicat că statele membre au obligaţia legală de a pune în aplicare hotărârile Curţii, adăugând că nu este de competenţa statelor să stabilească temeinicia deciziilor sale juridice.
Atunci când a emis mandatele de arestare pe numele lui Netanyahu şi Gallant, CPI a emis, de asemenea, un mandat de arestare şi pentru comandantul militar al Hamas, Mohammed Deif, a cărui moarte a fost confirmată după emiterea mandatului.
Iniţial, procurorii au solicitat, de asemenea, arestarea liderului Hamas Ismail Haniyeh şi a liderului grupării din Gaza, Yahya Sinwar, care, împreună cu Deif, au pus la cale atacul din 7 octombrie asupra Israelului în 2023. Ambii au fost ucişi de Israel înainte ca cererea să fie aprobată.
Vizita lui Netanyahu are loc în timp ce Israelul şi-a extins operaţiunea militară în Gaza, anunţându-şi intenţia de a cuceri părţi ale enclavei pentru a le include într-o zonă de securitate şi de a evacua un număr mare de palestinieni, cu scopul de a face presiuni asupra Hamas pentru a-i preda cei 59 de ostatici aflaţi încă în Gaza.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.04.2025, 20:14)
Mandatul asta de arestare trebuie sa aiba cam aceeasi valoare ca celalalt impotriva lui Putin, deci cam aceeasi ca a unei cepe care a inghetat (cum se numea ? parca "degerată...)
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.04.2025, 20:52)
LĂCOMIA UNORA E LA BAZA RADACINII TUTUROR RADACINILOR!
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 02.04.2025, 21:45)
Ce ați dorit să spuneți?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.04.2025, 22:01)
In Israel and SUA I trust!!