Nicuşor Dan şi USB strâng semnături pentru demiterea lui Sorin Oprescu

Preşedintele Comitetului de iniţiativă al Uniunii Salvaţi Bucureştiul (USB), Nicuşor Dan, a anunţat joi, 30 iulie 2015, în cadrul unei conferinţe de presă, demararea unei campanii de strângere de semnături în vederea demiterii Primarului General Sorin Oprescu.

Nicuşor Dan a prezentat, în numele USB, un bilanţ al celor 7 ani de mandat ai primarului Capitalei, identificând 15 motive majore pentru care bucureştenii sunt chemaţi să se alăture demersului Uniunii şi să susţină campania de strângere de semnături pentru demiterea lui Sorin Oprescu. În acest sens a fost lansat şi un apel către grupurile de cetăţeni care sunt active în apărarea interesului zonei în care locuiesc să se alăture USB în această acţiune.

Strângerea de semnături va demara la începutul lunii septembrie, iar până atunci USB va obţine autorizaţiile necesare pentru amplasarea corturilor şi va lua legătura cu asociaţiile cetăţenilor nemulţumiţi de actuala administraţie din Capitală.

,,Demersul nostru, printr-un efort mare la nivelul voluntarilor USB, va fi să reuşim să conştientizeze cât mai mulţi oameni problemele din Primărie, sub mandatul lui Oprescu, a subliniat Nicuşor Dan.

Preşedintele Comitetului de iniţiativă al USB, Nicuşor Dan, a prezentat cele 15 motive care stau la baza demersului de a strânge semnături pentru demiterea lui Sorin Oprescu , exprimându-şi speranţa că iniţiativa Uniunii se va bucura de succes în rândul bucureştenilor nemulţumiţi de actuala administraţie a Capitalei, coruptă şi incompetentă.

1. Trafic. Bucureştiul se află între primele 10 oraşe din lume în privinţa aglomerării traficului, şi primul din Uniunea Europeană. Investiţiile în infrastructura de transport au fost făcute de ochii lumii, fără să rezolve problema traficului în ansamblu. Primăria a permis construcţia excesivă în centru, care a sufocat şi mai mult oraşul. Oraşul e paralizat la primii stropi de ploaie. Există locuri permanent aglomerate.

2. Poluare. Bucureştiul este cea mai poluată capitală europeană, conform unui studiu ale Agenţiei Europene a Mediului, deşi este un oraş practic fără industrie.

3. Cea mai urâtă capitală europeană potrivit revistei Tourism Review.

4. Patrimoniul construit. Comitetul Internaţional pentru Monumente şi Situri condamnă distrugerea patrimoniului arhitectural al Bucureştiului.

5. Corupţia din primărie. Un număr mare de funcţionari din primărie au fost arestaţi: consilierul personal al lui Sorin Oprescu, directorul Direcţiei Infrastructură, directorul Direcţiei Relaţii Publice, doi şefi de servicii de la Direcţia Juridică, fostul director al RADET, fostul director al RATB, alţi funcţionari.

6. Cheltuirea aberantă a banului public. Ceasuri aurite de 70.000 euro bucata, gherete de 40.000 euro bucata, jardiniere de 4000 euro bucata, vopsirea pistelor de biciclete 150.000 euro/km, întreţinerea unui km de şosea cu 500.000 euro / an x km sunt doar câteva exemple.

7. Lipsa transparenţei. Cetăţenii nu au acces la şedinţele Consiliului General, în ciuda dispoziţiei exprese a legii. Cetăţenii nu au acces la facturile primăriei, la contracte. Anual, 100 milioane de euro nu au o destinaţie precizată în bugetul primăriei.

8. Haos şi ilegalitate în administraţia Bucureştiului. Sute de autorizaţii ilegale: Inspectoratul de Stat în Construcţii a blocat recent emiterea oricărei autorizaţii de construire în Bucureştii Noi. Decizii judecătoreşti încălcate. Zeci de mii de dosare de retrocedare nefinalizate. Nu există un cadastru al Bucureştiului, nu există nici măcar un cadastru al proprietăţilor publice ale municipalităţii. Nu există nici măcar o hartă completă a străzilor şi a numerelor poştale ale imobilelor din Bucureşti.

9. Spaţiile verzi continuă să dispară din Bucureşti, deşi Legea interzice schimbarea destinaţiei lor. În iunie 2011 Sorin Oprescu anunţă că a finalizat Cadastrul verde al Bucureştiului. Nu numai că nu a fost finalizat nici până azi, dar inventarierea spaţiilor verzi private nici nu a început. În documente oficiale Municipiul Bucureşti afirmă că harta Cadastrului verde de pe site-ul primăriei nu are valoare juridică.

10. Falimentarea RADET. În 7 ani de mandat al lui Sorin Oprescu, datoria RADET a ajuns de la 170 milioane euro la 900 milioane euro, sumă echivalentă bugetului anual al Municipalităţii. Fără investiţii în reţeaua de încălzire termică, subvenţia anuală de 150 milioane de euro nu face decât să acopere pierderile din reţea. În ciuda falimentului evident, în martie 2013 Oprescu promitea că bucureştenii nu vor mai plăti căldura. Singura strategie a lui Sorin Oprescu a fost ştergerea datoriei de 900 milioane euro mascată în preluarea ELCEN de către RADET. Sorin Oprescu nu are deci o soluţie în condiţiile în care bucureştenii riscă să rămână fără căldură la iarnă.

11. Falimentarea RATB. Conturile RATB sunt poprite de ANAF. Nu au existat investiţii în RATB în cei 7 ani de mandat ai lui Sorin Oprescu. RATB este ineficient pentru că nu s-au alocat benzi unice de transport, pentru că majoritatea mijloacelor de transport nu au aer condiţionat şi sunt murdare. RATB a fost amendat de Protecţia Consumatorului pentru condiţiile proaste oferite călătorilor.

12. Zero interes pentru dezvoltarea economiei. În 7 ani nu există niciun investitor atras de politica de dezvoltare a primăriei. În programul electoral din 2008, Sorin Oprescu promitea investiţii în parcuri tehnologice.

13. Zero interes pentru pieţele agroalimentare. În situaţia în care marea majoritate a pieţelor agroalimentare au dispărut sau au fost privatizate, cu creşterea considerabilă a preţului tarabei deci a produselor, nicio politică a primăriei pentru pieţe publice cu preţuri mici pentru producătorii direcţi.

14. Zero interes pentru prevenirea cutremurului. La un cutremur de magnitudinea celui din 1977, mii de oameni vor muri în Bucureşti. Măsurile luate pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic sunt minimale, la alibi.

15. Zero interes pentru sprijinirea părinţilor. Într-un oraş cu un buget de 2 miliarde de euro pe an, nu există nicio preocupare pentru asigurarea necesarului de creşe şi gradiniţe de stat, pentru spaţii şcolare suficiente pentru învăţarea într-un singur ciclu şi pentru programe after school, pentru locuri de joacă acoperite.