NOI DOCUMENTE ATRIBUITE RAIFFEISEN ARATĂ CUM A MAJORAT BANCA DOBÂNZILE CREDITELOR ÎN CHF Raiffeisen Bank: "Investigăm în primul rând autenticitatea «documentelor» apărute în spaţiul public"

Actualizare 09:55 GCCC: "Van Groningen a avut nenumărate şanse pentru a repara greşeala privind acordarea de credite în CHF, dar a ales de fiecare dată drumul spre dezastru"

Steven van Groningen, preşedintele "Raiffeisen Bank", a avut nenumărate şanse pentru a repara marea greşeală privind acordarea de credite în franci elveţieni, dar a ales de fiecare dată drumul spre dezastru, au transmis reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC), ca reacţie la poziţia acestuia în scandalul generat de apariţia pe internet a unor documente interne ale băncii.

Totodată, reprezentanţii GCCC au făcut din nou apel la dialog între clienţii cu credite în franci elveţieni şi bancă, solicitându-i şefului "Raiffeisen Bank" o întâlnire oficială.

Redăm mai jos reacţia GCCC:

"Declaraţiile din presă ale reprezentanţilor băncii Raiffeisen, în urma dezvăluirii unor documente interne care demonstrează că au înşelat clienţii, arată că Preşedintele Steven van Groningen nu a învăţat lecţia. A avut nenumărate şanse pentru a repara marea greşeală privind acordarea de credite în franci elveţieni, dar a ales de fiecare dată drumul spre dezastru.

Domnule Steven van Groningen, vă solicităm o întâlnire oficială în care veţi avea ocazia să reparaţi greşelile din trecut. Va reamintim situaţiile în care aţi fi putut să alegeţi partea bună a istoriei, dar aţi refuzat categoric. Sperăm că acum, în ultimul ceas, să alegeţi înţelept.

1. Creşterea francului elveţian în perioada 2010-2014, după ce creditele în CHF nu mai erau vândute de banca Raiffeisen, a determinat mulţi clienţi să solicite o soluţie pentru a reuşi să plătească ratele insuportabile.

Francul elveţian era 1.8-2.2 LEI în perioada 2006-2008, urcând la 2.8 LEI/CHF în 2009, 3.4 LEI/CHF în 2010, 3.5 LEI/CHF în 2011, 3.6 LEI/CHF în 2012 până la 3.7 LEI/CHF în 2014.

O rată de 450 de franci elveţieni însemna 810 lei în 2008 şi 1665 lei în 2014, deşi veniturile familiei erau aceleaşi ori mai mici (tăierile salariale din perioada crizei).

Aţi luat decizia să acţionaţi astfel:

- Nu a existat posibilitatea de a converti soldul în lei, deşi în documentele oficiale către Raiffeisen Viena menţionaţi că aveţi în plan o astfel de soluţie dacă va creşte cursul cu mai mult de 15%. Cursul de schimb era deja dublu în 2014, dar nu ofereaţi această posibilitate.

- Clienţii care nu mai aveau cum să plătească ratele duble, au fost nevoiţi să accepte restructurări şi reeşalonări, deşi acestea presupuneau MĂRIREA MARJEI, IMPLICIT MĂRIREA RATEI DOBÂNZII (deşi aţi ales să măriţi ratele de dobândă, în mod abuziv, încă din al doilea an de creditare - fapt ce reiese NU DOAR DIN DOCUMENTE, ci este uşor de verificat pentru TOATE contractele în franci elveţieni, dar şi euro şi lei).

- Aţi oferit clienţilor doar soluţii de re-re-re-restructurări ce aveau mereu o singură componentă clară: mărirea ratei dobânzii chiar şi până la 12-15%! Asta a însemnat o supraîndatorare a clienţilor care au avut intenţia bună de a returna banii şi care plătesc şi astăzi aceste dobânzi uriaşe.

Ce soluţie aveaţi? Să reduceţi dobânda la nivelul iniţial sau să convertiţi creditele în lei ori să renunţaţi la comisionul lunar de administrare care însemna o mare parte din rata lunară. Puteaţi să alegeţi chiar mai multe din aceste soluţii.

Nu aţi ales să vă ajutaţi clienţii, ci să îi supraîndatoraţi. O parte din ei au rămas fără case, câţiva s-au sinucis.

2. Aţi vândut francii elveţieni în sucursale, fără să aveţi bancnotele disponibile, dar la un curs mai mare decât cel BNR cu 2-5%. Aţi făcut acest lucru la acordarea creditelor, când vânzătorul imobilului primea lei sau euro, astfel că debitorul pierdea câteva sute de euro la tranzacţia de schimb valutar. Vindeţi francii mai scump decât cursul oficial BNR chiar şi astăzi, fără să aveţi bancnote în sucursale, dar numiţi acest lucru "un avantaj pentru clienţi".

Ce soluţie aveaţi? Să oferiţi un curs de schimb foarte apropiat de cursul BNR pentru toţi împrumutaţii în franci elveţieni.

Nu aţi ales să vă respectaţi clienţii, ci să mai "ciupiţi" un pic din diferenţa de curs valutar.

3. Aţi modificat, cu ajutorul ANPC, în anul 2010, ratele de dobândă în favoarea băncii (care deja erau mărite din al doilea an de creditare) , fapt ce a determinat din nou o creştere a poverii asupra debitorilor care erau nevoiţi să plătească o rată oricum mai mare din cauza aprecierii francului elveţian.

Ce soluţie aveaţi? Să respectaţi legea, să fiţi transparent în ceea ce priveşte contractele şi modul în care se calculează sumele ce trebuie rambursate.

Nu aţi ales să respectaţi legea, ci să măriţi din nou povara asupra debitorilor pe care îi minţiţi că «Raiffeisen Bank a respectat întotdeauna legislaţia aplicabilă contractelor cu toţi clienţii săi».

4. Aţi refuzat să ajungeţi la un acord cu reprezentanţii asociaţiilor de consumatori, atunci când francul elveţian a depăşit pragul de 4,5 lei (ianuarie 2015). O rată de 450 CHF ajunsese de la 810 lei, la 2025 lei. Domnule Steven van Groningen, nu aţi considerat că sunteţi responsabil să explicaţi clienţilor săi următoarele:

- De ce aţi vândut credite în CHF, deşi ştiaţi că există un risc valutar ridicat (fapt dovedit de alegerea "înţeleaptă" a celor 3 ani de analiză a evoluţiei cursului de schimb pentru a determina Raiffeisen Viena să aprobe produsul; aţi omis perioadele anterioare care indicau clar o apreciere spectaculoasă a francului elveţian)

- De ce aţi modificat abuziv ratele de dobândă după al doilea an de creditare?

- De ce nu aţi renunţat la comisionul de administrare, deşi reprezenta o povară uriaşa pentru clienţi şi nu avea justificare?

- De ce aţi majorat ratele de dobândă atunci când clienţii au solicitat "soluţii" care să le reducă povara financiară.

- De ce nu sunteţi de acord cu o soluţie de conversie care să ajute cu adevărat debitorii (nu oferta recentă pe care au acceptat-o clienţii din teama de a nu ajunge la executare silită şi care i-a readus la momentul zero al împrumutului), deşi aveaţi în plan o strategie de conversie dacă francul elveţian s-ar fi apreciat cu mai mult de 15%?

Ce soluţie aveaţi? Să oferiţi posibilitatea de a converti aceste credite în lei, la cursul de la data acordării + 15%, conform strategiei pe care chiar dumneavoastră "o vindeaţi" băncii mamă.

Nu aţi ales să vă respectaţi clienţii, deja supraîndatoraţi şi cu posibilităţi inexistente de a returna datoriile, negând că aţi înşelat, minţit, abuzat. Documentele însă ne arată adevărul.

Domnule Steven van Groningen, încă nu aţi învaţat lecţia? Încă mai alegeţi să fiţi de partea jenantă a istoriei, prin declaraţii precum:

«Investigăm în primul rând autenticitatea 'documentelor' apărute în spaţiul public şi, în cazul în care unele dintre acestea se dovedesc a fi copii ale unor documente interne autentice, vom investiga modul în care acestea au putut fi sustrase.»

Nu aţi înţeles că nu avem nevoie de documente să demonstrăm că aţi înşelat clienţii? Trăim înşelăciunea! Avem de plătit deja rate uriaşe, care ne depăşesc cu mult veniturile. Avem deja cele mai mari rate de dobândă, în urma re-re-re-re-restructurărilor pe care ni le-aţi oferit fără alternativă. Plătim deja un franc apreciat cu mai mult de 100% faţă de momentul acordării creditelor în franci elveţieni. Dumneavostră, domnule Steven van Groningen, sunteţi preocupat de sustragerea unor documente, nu de ceea ce demonstrează ele? Că aţi minţit şi aţi înşelat?

«În acelaşi timp, am propus în mod pro-activ, începând din 2009, o serie de măsuri de uşurare a poverii financiare pentru clienţii aflaţi în dificultate de a rambursa creditele, chiar dacă această a însemnat costuri suplimentare de capital şi diminuarea veniturilor băncii;»

Aţi propus măsuri de uşurare a poverii? Prin restructurări care presupuneau o mărire a ratei dobânzii şi o prelungire a perioadei de creditare? Această declaraţie sfidează matematica.

«Mesajul nostru pentru clienţii cu credite în CHF sau orice altă moneda este acelaşi că întotdeauna: dacă au orice solicitare sau problema legată de derularea unui contract de credit, suntem aici pentru ei.»

Domnule Steven van Groningen, nu mai sunteţi «pentru clienţi» încă de la momentul acordării creditelor în franci, euro sau lei. Nu mai sunteţi «pentru clienţi» fiindcă nu aţi învăţat cea mai banală lecţie despre viaţă: nu muşti mână care te hrăneşte.

Sper să înţelegeţi acum, în urma acestei scrisori, că relaţia client-banca Raiffeisen nu se repară prin declaraţii mincinoase. Ci prin soluţii care ajută debitorii, nu îi îngroapă în datorii pe care nu le mai pot plăti vreodată. Aşteptăm, în perioada imediat următoare, OFERTELE DE CONVERSIE A CREDITELOR din CHF în LEI, LA CURSUL DE LA DATA ACORDĂRII + 15%, drept dovadă că sunteţi «pentru clienţi» şi că «REUŞIM ÎMPREUNĂ». Ca întotdeauna, vă invităm la dialog."

(S.A.)

-------------

Noi documente interne ale Raiffeisen Bank legate de creditele acordate de bancă în franci elveţieni (CHF) continuă să fie publicate în mediu online.

După ce, la finalul săptămânii trecute, o serie de astfel de note scurse pe Internet arătau, printre altele, că reprezentanţii Raiffeisen Bank au susţinut, la momentul acordării de credite în CHF, că respectivele împrumuri oferă o marjă de profit mai ridicată pentru bancă decât cele în euro, ieri, avocatul Gheorghe Piperea a publicat alte documente legate de subiect.

Acestea arată faptul că, în februarie 2009, Comitetul pentru Active şi Pasive al Raiffeisen Bank a aprobat o nouă structură de preţuri pentru creditele garantate achiziţionate începând cu data de 1 februarie 2008, care vizează creşterea dobânzilor la creditele în franci elveţieni.

Notele interne publicate ieri vin în contextul în care unul din documentele anterioare, datat cu 10 mai 2007, detalia un program de repricing pentru creditele acordate în 2006, care prevedea trei etape, ultimele două dintre acestea vizând creşteri de dobânzi - în septembrie 2007 şi, respectiv, în ianuarie 2008 - pentru creditele în CHF acordate anterior.

În acest context, reprezentanţii Grupului Clienţilor consideră că Raiffeisen Bank a planificat să îşi acopere riscurile prin introducerea unei clauze în contractele de credit care i-a permis să modifice dobânda atunci când a dorit: "La un an distanţă, dobânzile din contractele de credit au fost majorate cu cel putin 1-2%. Angajaţii erau instruiţi să justifice clienţilor majorarea dobânzii, chiar dacă era, de fapt, pur şi simplu discreţionară. Creditul CHF mai ieftin a devenit un credit de două ori mai riscant, atât din cauza creşterii cursului de schimb, dar şi din cauza majorării ratei dobânzii. În plus, a devenit, începând cu al doilea an de creditare, mult mai scump decât la data încheierii contractului, ţinând cont că dobânda se calculează anual, iar perioada de rambursare era de cel puţin 15 ani, uneori chiar 35-40 de ani".

Documentul la care debitorii fac referire menţionează: "În cazul în care clienţii solicită explicaţii suplimentare privind creşterea dobânzii şi doresc refinanţarea creditului (printr-un credit de la altă bancă), se pot aduce următoarele argumente:

- Clientul ar trebui să nu uite că dobânda oferită de celelalte bănci este fixă pe primul an şi se va mări după primul an de creditare. Dacă s-ar refinanţa acum la altă bancă vor suporta nişte costrui destul de importante (...) care pot ajunge la 2000-2500 de euro pentru un credit mediu de 30.000 de euro, pentru a beneficia de o dobândă mai mică doar pentru un an, după care se vor găsi în aceeaşi situaţie;

- Clientul ar trebui să se uite atât la dobândă, cât şi la comisioanele percepute de concurenţă (comisioane de administrare lunară sau anuală, comision de acordare credit). Dacă vor lua în calcul şi aceste comisioane, vor vedea că ajung la aceeaşi dobândă pe care o au acum la Raiffeisen sau chiar la o dobândă mai mare;

- Dacă decid să refinanţeze creditul pe care îl au acum la RBRO, ar trebui să se gândească şi la costuri: 3% - comision de rambursare anticipată, taxă de analiză dosar la cealaltă banca, taxă raport pe evaluare, taxe notariale care pot fi substanţiale, comision de acordare. Dacă totalizează aceste sume şi împart la perioada de creditare, vor vedea că suma lunară de plată va fi aceeaşi sau chiar mai mare;

- Clientul a beneficiat de o dobândă promoţională în primul an, care i-a permis încadrarea la un credit mai mare. Acum, dobânda a devenit variabilă şi a fost adusă la nivelul de piaţă. Însă, se poate spune clientului, pentru cei care au credite mortgage în EUR, că oricum beneficiază de o dobândă bună (8,5% faţă de 9% cât este dobânda în momentul de faţă în oferta curentă a băncii - pentru dobânda revizuibilă)".

Reprezentanţii împrumutaţilor în CHF ne-au spus: "Dobânda a crescut aşa cum a vrut banca, în conformitate cu acea clauză declarată de justiţie ca fiind abuzivă într-o serie de procese. Acest lucru este bine ştiut. Acum, însă, ştim că Raiffeisen planifica asta cu un an înainte. Aveau setat în sistem cu un an înainte, au micşorat dobânda ca să poată da mai mulţi bani pe CHF, dar ştiau cu un an înainte că o vor mări unilateral, după valul de acordări. În plus, banca din Viena le-a spus că, în cazul în care cursul creşte cu 15%, să contacteze oamenii şi să le propună conversia. Nu au făcut nimic în acest sens, evident. Toate aceste aspecte au început să iasă la iveală şi este abia începutul. Vom sesiza toate instituţiile abilitate - Parchet, Consiluil Concurenţei, ANI, DIICOT, Banca mamă de la Viena, EBA (Autoritatea Bancară Europeană) etc".

• Adrian Vasilescu: "Cei de la BNR se mai uită în ochii celor din bănci ca să le spună că dobânda cheie este un reper pentru dobânzile comerciale, însă vorbim despre o simplă încrucişare de priviri"

Dobânda comercială este un preţ şi ea se stabileşte pe piaţă, subliniază Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care împrumutaţii în CHF au adresat mai multe întrebări Băncii Centrale, referitoare la conţinutul documentelor apărute în ultimele zile şi la procedurile legate de acordarea creditelor în moneda elveţiană.

Domnul Vasilescu ne-a precizat: "BNR stabileşte doar dobânda cheie, care este un reper pentru dobânzile băncilor comerciale, reglate de piaţă. Cei de la BNR se mai uită în ochii celor din bănci ca să le sublinieze acest lucru - că dobânda cheie este un reper pentru dobânzile comerciale -, însă vorbim despre o simplă încrucişare de priviri. Banca Centrală nu stabileşte dobânzile celorlalte bănci, nu este responsabilă de profiturile şi pierderile instituţiilor de credit şi nu are niciun drept să se amestece în treburile băncilor. Sigur că o direcţie din BNR are posibilitatea să scrie unei bănci că se întâmplă ceva cu dobânda, Guvernatorul poate ieşi să spună că marjele dintre dobânda cheie şi dobânzile din bănci au ajuns într-un anumit punct, dar una este să dai un sfat, să avertizezi în baza unor analize, şi alta este să dai ordine, norme, să controlezi. BNR nu îşi trimite inspectorii să vadă cum au calculat băncile dobânzile, nu urmăreşte nici măcar contractele tip, nu putem spune băncilor cum să arate acestea".

Adrian Vasilescu opinează să stabilirea dobânzii cu un an înainte, aşa cum reiese din documentele Raiffeisen că ar fi procedat această bancă, reprezintă o proiecţie a preţului.

Domnia sa consideră: "Orice comerciant îşi face o proiecţie de preţ care, însă, poate să fie infirmată, într-un an, de piaţă. De aceea, respectivul comerciant pune, din când în când, acea proiecţie faţă în faţă cu piaţa. Şi în cazul băncilor, dacă se face o proiecţie a dobânzii, peste un an aceasta poate fi infirmată de către piaţă, iar eu consider că banca respectivă ia măsuri în acest sens, pentru a nu rămâne fără clienţi".

• Raiffeisen Bank: "Legea nr. 193/200 nu avea prevederi care să interzică băncilor utilizarea unor dobânzi variabile"

Reprezentanţii Raiffeisen Bank ne-au transmis că, în primul rând, investighează autenticitatea "documentelor" apărute în spaţiul public, menţionând: "În cazul în care unele dintre acestea se dovedesc a fi copii ale unor documente interne autentice, vom investiga modul în care acestea au putut fi sustrase. Ne preocupă securitatea informaţiilor gestionate de bancă, iar în măsura în care vom avea indicii asupra unor persoane care să fi încălcat procedurile interne, le vom furniza instituţiilor abilitate".

Sursele citate ne-au declarat: "În ceea ce priveşte discuţiile referitoare la interpretarea conţinutului acestor documente, facem următoarele precizări:

- Raiffeisen Bank a respectat întotdeauna legislaţia aplicabilă contractelor cu toţi clienţii săi; reamintim că, pe parcursul derulării contractelor de credit cu consumatorii, încheiate din 2006 până în prezent, au intervenit modificări legislative semnificative, în unele cazuri aplicabile inclusiv contractelor în derulare. Astfel, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori nu avea prevederi care să interzică băncilor utilizarea unor dobânzi variabile (fără obligaţia utilizării unei anumite formule de calcul), ba chiar începând cu sfârşitul anului 2006 a permis în mod expres o astfel de variaţie. Evenimentul care a permis contestarea ulterioară a unor clauze privitoare la dobândă, la nivelul întregului sistem, a fost intrarea în vigoare a OUG 50/2010, cu aplicare la toate creditele, inclusiv cele aflate în derulare la acel moment;

- În momentul în care oricare dintre aceste prevederi legislative a intrat în vigoare, contractele au fost adaptate corespunzător;

- Începând din anul 2009, după ce criza pieţelor financiare şi-a produs efectele inclusiv prin creşterea drastică a costului finanţării pentru instituţiile financiare, acest fapt nu avea cum să nu se reflecte, cel puţin parţial, în costurile creditelor cu dobândă variabilă, indiferent de moneda în care au fost acordate;

- În acelaşi timp, am propus în mod pro-activ, începând din 2009, o serie de măsuri de uşurare a poverii financiare pentru clienţii aflaţi în dificultate de a rambursa creditele, chiar dacă aceasta a însemnat costuri suplimentare de capital şi diminuarea veniturilor băncii;

- Portofoliul de credite în CHF nu a reprezentat şi nu reprezintă o cifră semnificativă în bilanţul băncii; din totalul creditelor acordate clienţilor noştri persoane fizice, cele în moneda CHF reprezintă 9%. Numărul acestor credite era de aproximativ 7.700 în 2015, astăzi mai sunt circa 5.700, dintre care circa 40% au fost restructurate cel puţin o dată. Diferenţa o reprezintă credite rambursate între timp de către clienţi, respectiv credite convertite în lei, pe baza soluţiilor oferite de către bancă şi acceptate de clienţi ca fiind avantajoase pentru ei;

- Mesajul nostru pentru clienţii cu credite în CHF sau orice altă monedă este acelaşi ca întotdeauna: dacă au orice solicitare sau problemă legată de derularea unui contract de credit, suntem aici pentru ei".

• Piperea: "Documentele sunt reale, iar comentariul aparţine unui fost insider, care, deocamdată, vrea să îşi păstreze anonimatul"

Documentele publicate în ultimele zile pe subiect sunt reale, iar comentariul aparţine unui fost insider, care, deocamdată, vrea să îşi păstreze anonimatul, fiind de acord ca, la un moment dat, să depună mărturie, a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook, Gheorghe Piperea.

Avocatul arată: "Într-un prim mesaj primit de la insider, după publicarea primului set de documente, mi se spunea asta: «înşelătoria e mai gravă decât credeţi, nu au pus o clauză abuzivă de dobândă şi, apoi, ups, au crescut dobânda (mai ales ca libor CHF scăzuse când ei crescuseră dobânda, încălcându-şi, astfel, şi propria clauză abuzivă...). De fapt ei dădeau credite cu 4,9% fixă în primul an şi puneau în sistemul băncii ca, la expirare, după un an, să fie 5,9%, dar clientului nu ii spuneau nimic (deci nu doar ştiau, ci acţionau în consecinţă criminală)»".

Potrivit postării lui Gheorghe Piperea, sursa menţionată continuă: "La al doilea punct de la premise ei zic că «încă de la început, am setat în sistem dobânda revizuibilă care va trebui aplicată în sistem automat la aniversarea unui an de la acordarea creditului...»; deci ei nu numai că vindeau abuziv, din punct de vedere al dobânzii netransparente, pe care o puteau modifica atunci cand doreau, dar şi ştiau şi setau în sistem de la acordare că vor mări dobanda şi nu spuneau clientului, vindeau însă (cu asigurarea) că are dobândă bună! Asta e înşelatorie de natură penală; dacă se face un audit se va identifica practica in sisteme şi în actele interne".

Sursa citată apreciază: "Se observă nu numai că aceste credite nu erau mai ieftine decât cele în euro (întrucât dobânda era «setata» în sistemul electronic al băncii pentru a se alinia la dobânzile pieţei, în maxim un an de la data acordării creditorului), dar, cel mai important, toate aceste calcule relative la expunerea băncii şi la ratingul clientului erau exprimate în euro, de unde concluzia că, de fapt, creditele comercializate erau în euro, fiind doar indexate în CHF şi asta cu scopul precis de a specula pe curs şi de a capta o clientelă de nişă, constituită din cetăţeni care nu aveau venituri suficiente pentru a se califica pentru credite efective în euro; au fost făcuti «fericiti», în acest fel, 10.000 de inşi, în numai câteva luni".

Gheorghe Piperea ţine să sublinieze că, potrivit documentelor interne ale băncii, Raiffeisen a raportat întotdeauna comisionul de administrare lunară (de 0,15% pe lună, anualizat - 1,8%) ca parte din dobândă.