Noile unităţi nucleare de la Cernavodă şi Belene, concurente până la un punct

• Europa de Sud-Est are nevoie de ambele capacităţi de producţie pentru acoperirea consumului

• Cum execuţia este simultană, bătălia se dă pentru finanţare, expertiză şi echipamente

Guvernul bulgar a anunţat cu emfază, în urmă cu două zile, că au început lucrările de execuţie la centrala nucleară de la Belene, compusă din două unităţi de 1.000 MW fiecare. Prima urmează să înceapă producţia de energie electrică în luna decembrie 2013 şi a doua în luna iunie 2014. Investiţia este estimată la patru miliarde de euro.

În timp ce bulgarii se grăbesc să construiască centrala, chiar dacă nu au format compania de proiect cu investitori strategici, Guvernul României a întârziat cu un an proiectul construcţiei Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Executivul a anunţat, în această primăvară, fix când se finalizase componenţa companiei de proiect cu şase investitori puternici, că nu se mai mulţumeşte cu 20% din acţiuni şi doreşte să fie acţionar majoritar cu 51% din capitalul social al viitoarei companii de proiect. Reluarea negocierilor cu investitorii selectaţi a amânat proiectul, cu cel puţin un an. Reactoarele 3 şi 4 erau programate să înceapă producţia în anii 2014 şi 2015.

Întrebat dacă România îşi va pierde poziţia privilegiată de pe piaţa producţiei de electricitate din Balcani în cazul în care Bulgaria finalizează centrala nucleară înaintea noastră, Teodor Chirica, directorul general al "Nuclearelectrica" ne-a răspuns: "Nici vorbă de aşa ceva. Sud-estul Europei are un deficit foarte mare de energie. Aşa arată toate studiile realizate de specialiştii europeni pentru următorii 20 de ani. Este suficient loc pe piaţă pentru centrala noastră şi cea din Bulgaria. În plus, bulgarii au anunţat că au început lucrările de pregătire a execuţiei propriu-zise, programată pentru anul 2009. Nici măcar nu au anunţat componenţa viitoarei companii de proiect. Din acest punct de vedere, chiar dacă nu am finalizat negocierile cu investitorii, noi suntem înaintea lor. Lucrările de pregătire a şantierului au fost demarate de la începutul anului. Iar toţi cei şase investitori s-au prezentat la negocieri pentru a rediscuta structura acţionariatului".

Ce a omis directorul "Nuclearelectrica" din această ecuaţie în care România nu iese perdantă este concurenţa acerbă la scară mondială pe piaţa finanţării proiectelor de producţie a energiei, pe partea de expertize, dar mai ales pe piaţa capacităţilor de fabricaţie a echipamentelor necesare construcţiei unei centrale nucleare. Specialiştii din domeniul energetic au tras atenţia de mai bine de un an de zile că nenumăratele proiecte de generare anunţate de giganţii energetici şi ţările dezvoltate se vor confrunta cu astfel de probleme.

În acest condiţii, autorităţile române trebuie să-şi joace bine cartea. O şansă ar fi ca investitorii şi membrii comisiei de negociere să reuşească să stabilească acţionariatul viitoarei companii de proiect înainte de decembrie 2008, termenul dat de Guvern printr-o hotărâre. Astfel, compania ar putea fi constituită înainte de alegerile din noiembrie şi nu s-ar mai confrunta cu o nouă amânare de la viitorul Executiv. Apoi trebuie să fim cu un pas înaintea bulgarilor dar şi a altor ţări care derulează proiecte similare pentru a ne asigura finanţarea, contractorii şi echipamentele necesare respectării graficului de execuţie.