Norvegia, pe primul loc în cursa către atingerea ţintei climatice din 2050

În ciuda faptului că este unul dintre cei mai mari exportatori de petrol şi gaze din lume, Norvegia ocupă prima poziţie în ediţia din acest an a raportului privind indexul NZRI, document elaborat de compania KPMG şi care compară progresul unei selecţii de ţări în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care provoacă schimbări climatice şi evaluează nivelul de pregătire şi capacitatea acestora de a atinge Net Zero până în 2050.

În clasamentul din acest an, Norvegia se situează pe prima poziţie, datorită investiţiilor private şi publice în energie regenerabilă şi transportului electrificat în toată ţara. Marea Britanie, care va găzdui, începând de duminică, 31 octombrie, Summitul COP26 privind schimbările climatice, ocupă locul al doilea, parţial datorită sprijinului la nivelul întregii clase politice şi obiectivelor clare susţinute prin lege, care au permis decarbonizarea relativ rapidă a sectorului de producere a energiei din ţară, în ciuda unor obstacole care încă rămân - în special în sectorul energiei termice şi al construcţiilor de clădiri.

Pe locul al treilea, în raportul întocmit de KPMG, se situează Suedia, stat care militează internaţional pentru politici climatice, energie verde şi tehnologie verde şi care doreşte să îşi reducă dependenţa de exporturile şi importurile agricole.

Cu prilejul elaborării indexului NZRI, specialiştii companiei KPMG au constatat că unele ţări evoluează lent în atingerea pragului Net Zero. Doar 9 dintre statele incluse, care contribuie cu aproximativ 8% la emisiile globale, au angajamente obligatorii din punct de vedere legal. Un alt punct slab în ambiţiile globale Net Zero este lipsa capacităţii de atingere a obiectivelor. Indicele arată că state cu un obiectiv Net Zero deja stabilit, fie obligatoriu din punct de vedere legal, fie asumat politic, demonstrează capabilităţi mai puternice în toate sectoarele.

"În ultimele 18 luni, am asistat la o creştere fenomenală şi binevenită a angajamentelor net zero şi a obiectivelor bazate pe ştiinţă din partea sectorului public, privat şi a guvernelor naţionale. Drept urmare, începem să vedem că întreprinderile adoptă o abordare mai proactivă pentru a-şi atinge obiectivele de decarbonizare. Cu toate acestea, provocarea fundamentală pentru afaceri este cum să treacă de la asumarea angajamentelor la livrarea acestora, iar părţile interesate vor dori să vadă progrese înainte de a trece prea mult timp. Este clar că mediul de afaceri şi liderii politici răspund crizei, dar există în mod evident mai multe lucruri care ar putea şi ar trebui sa fie făcute pentru a satisface aceste obiective", susţine Mike Hayes, Lider Global privind Schimbările Climatice&Decarbonarea al KPMG.

La rândul său, Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner, KPMG România, afirmă: "România nu a avut o cultură green, cu atât mai puţin o educaţie green. Aşa încât avem de recuperat un decalaj cultural dublat de o infrastructură vulnerabilă în satisfacerea ţintei net zero. În această perioadă apar nenumărate oportunităţi, dar şi riscuri, generate de schimbările climatice. (...) trebuie să înţelegem că atingerea pragului Net Zero este o un proiect comun al agenţilor economici din toate sectoarele de activitate, inclusiv cei industriali. Sustenabilitatea implică industrii decarbonizate şi agenţi economici mai virtuoşi în acţiunile lor ecologice. (...) Considerăm că România ar avea nevoie de patru elemente-cheie în drumul ei pentru satisfacerea obiectivului net zero: o platformă pentru investiţii, noi locuri de muncă, implementarea sistemelor inteligente de transport şi parteneriate între mediul privat şi cel de stat pentru susţinerea unor noi sisteme de energie"

Indicele de pregătire a atingerii Net Zero (NZRI) este un instrument generat pentru a compara progresul a 32 de ţări în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care provoacă schimbări climatice, şi evaluează pregătirea şi capacitatea acestora de a atinge Net Zero până în 2050.