Promptitudinea deciziilor sau, cum se spune în sport, viteza de reacţie la semnalele pieţei este esenţială pentru persoanele care preferă investiţiile speculative pe termen scurt. Dacă stai prea mult să te gîndeşti, fie pierzi oportunitatea cîştigului, fie eşti în contratimp şi ai pierdut. Speculaţiile pe termen scurt se bazează pe teoria oscilaţiei sau a sinusoidei cu amplitudine variabilă. Aceasta se aplică, în general, acţiunilor care au o oarecare stabilitate, în sensul că ele au o valoare minimă stabilă sub care nu scad, sau o fac numai cu totul accidental, dar nici nu cresc, din motive conjuncturale.
Spre exemplu, acţiunea AZO a avut, în perioada 16-25 iunie, valori cuprinse între 2.960 de lei şi 3.250 de lei. La un comision onorabil, de 1%, diferenţa de 290 de lei brut atrage un cîştig net, după ce am scăzut impozitul pe profit, de 225,62 lei pe titlu sau de 7,546% faţă de suma investită pe o acţiune. Trebuie să recunoaştem că acesta este un randament foarte bun pentru circa o săptămînă. El reprezintă echivalentul dobînzilor pentru 5-6 luni, în funcţie de banca cu care facem comparaţia. Dar, nici achiziţia la 3.000 de lei şi vînzarea la 3.200 nu este de neglijat, cîştigul fiind, în acest caz, de 133,62 lei pe acţiune sau de 4,51%. Dacă nu ai prins momentul, nu mai cîştigi. Dacă ai aşteptat ca acţiunea să coboare sub 2.900 de lei, nu cumperi sau dacă, avînd acţiuni, ai aşteptat ca un titlu AZO să urce la 3.500, nu vinzi şi constaţi că, după vîrf, a urmat o coborîre pînă la 3.050-3.070 de lei. Îţi faci socoteala a posteriori că era foarte bine să vinzi şi eventual să răscumperi total sau parţial la preţul cel mai mic posibil. Astfel de exemple sînt numeroase. Este suficient să pui alături tabelul cu rezultatele bursei pe 5-10 zile şi afli tot ce vrei. S-ar părea că, pînă acum, nu am făcut decît să combat afirmaţia din titlu. De aceea, trebuie să arăt că graba nu este bună întotdeauna. Mi s-a întîmplat chiar mie. Dacă ne amintim, în urmă cu cîteva săptămîni, acţiunea SIF 5 a deschis ziua la 4.600 de lei, un preţ care era cu aproape 15% mai mare decît închiderea zilei precedente. Am fost prins cu ordin de vînzare de 20.000 de acţiuni. Cînd am aflat de la brokerul meu, care mă informează prompt la telefon despre orice vînzare sau cumpărare ce se face pe un ordin open mai vechi, mă întrebam ce să fac cu banii. M-am gîndit vreo oră şi am dat eu telefon, ca să văd care mai este piaţa. Am aflat că SIF 5 a scăzut, după deschidere, la 4.200, iar la acel moment era la 4.250 cu 4.300 lei. Am decis că cel mai bine este, în situaţia dată, să cumpăr din ask la 4.300 lei ce am vîndut, şi ceva peste. În fond, ce-i în mînă nu-i minciună şi, în două ore, consemnam un cîştig net de 201 lei pe acţiune, adică 4.020.000 lei - aproximativ 1,5 salarii minime pe economie. Cu banii cîştigaţi am cumpărat încă 900 de acţiuni SIF 5, care ulterior au crescut foarte mult, precum se ştie. Dacă nu mă grăbeam însă, puteam cumpăra, în aceeaşi zi, la 4.200 lei, preţul de închidere, sau în ziua următoare, la 3.900- 4.000 de lei, cît s-a dus preţul în jos. La 4.000 de lei, cîştigul brut era dublu (600 în loc de 300), iar cîştigul net era de 504 lei pe acţiune, în loc de 201, adică de peste 2,5 ori mai mare.
Un alt exemplu este acţiunea "Amonil". Pentru a nu pierde mîna, am băgat, la un moment dat, trei ordine open de cumpărare - 50.000 la 133 lei, 100.000 la 132 şi 50.000 la 131 lei. În acel moment, preţul în piaţă era de 134 cu 136 lei.
A doua zi am aflat că am cumpărat primele 150.000 de acţiuni, iar în momentul informării, preţul era de 135-136 lei. Am decis să împart cele 150.000 de titluri în cinci pachete de cîte 30.000, pe care le-am plasat din leu în leu, de la 141 la 145 lei prin ordine open. Cumpărarea s-a făcut într-o joi, iar primele 60.000 de acţiuni au fost vîndute vineri. Probabil că celelalte s-ar fi vîndut luni, dacă nu se suspendau acţiunile pentru cîteva zile. Cînd s-a redeschis piaţa pentru AMO, s-au vîndut şi celelalte acţiuni, în condiţia în care preţul maxim al zilei a fost de 147 lei. În ziua următoare, cînd credeam că am terminat-o cu AMO, am fost să iau un extras de cont, să văd ce fac cu banii. Surpriza a fost că se executase ordinul vechi de 50.000 la 131 lei, iar preţul afişat era de 133 cu 134 lei. Am zis că este cazul să fiu obraznic şi am mai introdus două ordine, unul de 100.000 la 131 şi altul de 50.000 la 132 lei. A doua zi, aveam 200.000 de acţiuni luate la preţul mediu de 131,25 lei, fără comision. Preţul din piaţă era, cînd am telefonat, de 136 cu 137 lei. Am socotit că, dacă la prima tranzacţie cu AMO am avut 5,86% cîştig în opt zile şi preţul a revenit de unde a plecat, aş putea să repet figura de mai multe ori. Am decis pe loc să ridic media vînzării cu doi lei, la 145 în loc de 143, şi am acţionat în consecinţă. Numai că a doua zi, AMO a luat-o la trapul care a dus-o acum la peste 220 lei. Evident că, dacă nu introduceam ordinul de vînzare imediat după ce am cumpărat şi aşteptam o zi, vedeam că preţul a crescut cu peste 10%, că volumele sînt în creştere la cumpărare şi intram la idei. Aş fi apelat la exemplul oferit de către SIF-uri în luna lor de creştere şi mai aşteptam încă o zi-două. Pentru un speculator cu experienţă, nu ar fi fost nici o problemă să îşi asigure un preţ de peste 200 de lei. Cum eu m-am grăbit, am înregistrat un cîştig modest, "la mica ciupeală", şi am pierdut o mare şansă. Perceperea trendului ascendent, vizibil dacă stai în faţa ecranului, pe internet sau la sala de vizionare a unui SSIF, permite luarea celor mai bune decizii. Revenind la AMO, evident că decizia corectă era cumpărarea, nu vînzarea. Eu, însă, apelez în ultima perioadă mai puţin la speculaţia pe termen scurt şi am făcut mai mult investiţii de portofoliu, de care trebuie să recunosc că sînt foarte mulţumit. Filosofia mea este una veche. De cîştig mic nu moare nimeni, numai de pierdere mare se poate muri. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne străduim să maximizăm cîştigul sau să nu învăţăm din experienţe. Un proverb spune că deşteptul învaţă şi din experienţa altora, iar prostul nici măcar din experienţele sale. Dixit.
Notă: Domnul Mihai Iordache, colaborator al ziarului "BURSA", este jucător activ pe piaţa valorilor mobiliare. Orice sugestie de investiţie s-ar desprinde din articolele domniei sale trebuie considerată din acest punct de vedere.