O zi din altă viaţă a lui Ivan Denisovici

Nu atît influenţa literaturii lui Soljeniţîn m-a determinat să revin la tema vieţii cotidiene, ca măsură a politicului, cît gîndul care mi s-a înţepenit în minte într-o dimineaţă limpede de toamnă, sub forma unei întrebări: Cum ar arăta o zi din viaţa contemporanilor mei, fără Băsescu?

Ziua începe, oficial, la ora zero. Adică, aiurea în tramvai, în creierul nopţii! Cîteva minute după naşterea zilei, s-ar crea primul hiatus. Un atent, inspirat şi plin de vervă rezonator al vieţii politice de la noi realizează în direct o emisiune tv în care ne explică, fără să obosească şi fără să ne plictisească, de ce şi cum, faptul banal de a trăi în România este de natură să ne ocupe tot timpul! Aici, personajul Băsescu devine cu mult mai important decît politicianul, Preşedintele sau omul Băsescu, pur şi simplu. Deşi nu se vede şi nici nu e citat prea des, el umple ecranul cu statura pantagruelică pe care i-o profilează Mircea Badea. Iar de pe ecran se prăvale peste noi, umplîndu-ne primele clipe ale zilei de mirare, indignare, satisfacţie, bucurie, haz, ciudă, invidie, adoraţie sau mai ştiu eu ce alte sentimente, capabile să ne devoreze resursele emoţionale. După cîteva ore de somn, în care nu pierdem mare lucru, pentru că se dau reluările emisiunilor din ziua precendentă, cu şi despre Băsescu, începe cu adevărat ziua, la cîntatul cocoşilor şi "gingle-ul" buletinelor de ştiri de la ora 6, 7, 8, 9 şi 10. Unde, desigur, trebuie să se fi întîmplat ceva cu şi despre Băsescu. Dacă este vorba de Preşedintele cu acelaşi nume, ştirile au un aer solemn şi sunt pronunţate nu doar cu limba de lemn bine cunoscută şi transmisă din generaţie în generaţie, îţi vine să crezi, pe cale genetică, ci şi cu tonul de lemn potrivit - solemn, pompos, cu jartelele galbene încrucişate! Alteori, este vorba despre "omul de omenie" Băsescu, care a mers la o nuntă, la un botez, a ieşit cu soţia sau cu prietenii la un spriţ, a dat cu piciorul într-o mingie ori a doborît din zbor o pasăre cîntătoare, hohotind de rîs la cine ştie ce banc, spus cu tîlc de vreun curtean priceput. Ori poate fi vorba despre "gospodarul" Băsescu. Omul care unde pune mîna, ori numai privirea, face să crească iarba mai grasă, să fie grîul mai înspicat, să se sudeze fierul mai repede ori să se toarne asfaltul mai cu spor. Dacă ai scoate toate astea din buletinele de ştiri ale radiourilor şi televiziunilor, ce-ar mai rămîne? Aproape nimic. În orice caz, nimic care să ajungă la inimile noastre. Nu te poţi entuziasma pentru hotărîrea de guvern numărul 42.734, chiar şi dacă ţi-ar da o casă degeaba, necum dacă-ţi mai pune un bir nou, aşa cum fac şi celelalte 42.733 de hotărîri anterioare. Nici pentru votul unanim al Parlamentului la "Legea privind condiţiile şi modul de tăiere a surcelelor din pădurile comunale" nu poţi vărsa lacrimi, nici de tristeţe, nici de bucurie! Aşa că rămîi perpendicular, ca şi pînă acum! Inert! Lipsit de viaţă!

După această primă tranşă mediatică, audio-vizuală, e timpul să citim ziarele. Aici prezenţa Băsescului este încă şi mai copleşitoare. Din 10 editoriale, 11 îl toacă pe Băsescu. Unu, că n-a făcut bine cînd a dat cu parul, iar, în Primul ministru! Altul, că bine a făcut că a dat de pămînt cu ministrul X, cu ministrul Y şi cu vreo doi-trei secretari de stat, să se mai înveţe minte şi ăştia; că prea se cred fără stăpîn! Un guru, care are normă de scris doar o dată pe lună, plus la lăsata secului, zice că Băsescu a făcut-o lată cu dosarele securităţii, că şi-a dat cu stîngu-n dreptu şi că nici lui nu o să-i fie prea moale. Alt guru, din tabăra "oficioşilor", zice că "Nu-i Vodă ca Bibescu, nici boxer cum e Băsescu", adică "le-a tras-o!!" Cui? Păi ce importanţă mai are! Alora, ăstora, amicilor, duşmanilor, spectatorilor de pe margine, ba chiar şi Marilor Licurici, din cînd în cînd. "Dat dracului, Băsescu ăsta, dom"le"! Scoateţi, vă rog, editorialele, ştirile, comentariile şi "reacţiile" consemnate de "cotidienele serioase" despre Băsescu şi o să mai rămînă din ele doar pagina de anunţuri publicitare şi ştirile despre rata de creştere a morcovilor în comuna Pătîrlagele, sub influenţa măsurilor luate pe plan local de Consiliul Judeţean, de cel Comunal, de Primar şi toţi ceilalţi factori de decizie, inclusiv serviciile descentralizate ale SRI, SIE, Ministerului de Interne, al Apărării, Vămilor şi ale Comitetului pentru Pacea Mondială, proaspăt înfiinţat de un intelectual al satului.

În miezul zilei, dacă vreţi să fiţi un om informat, staţi cu ochii pe unul dintre "canalele de ştiri" şi puteţi afla, pe patru sau chiar cinci benzi suprapuse, cum activitatea Preşedintelui Băsescu, cea trecută, cea prezentă şi cea viitoare se împleteşte armonios cu rezultatele sportive, cu bilanţul ultimului uragan din Filipine sau Galapagos, cu imaginile morţilor şi răniţilor produşi de cele mai diverse circumstanţe, naturale sau umane, pe tot globul pămîntesc. Abia aşa poţi înţelege dimensiunea globală a fenomenului "Băsescu"!

Despre jurnalele de seară, ori despre cele 55 sau 105 de talk-show-uri ale serii, depinde cîte canale aveţi dumneavoastră pe cablu, sau pe satelit, nu mai este cazul să vă povestesc. Hazul lor provine, mai nou, din faptul că Băsescu însuşi este prezent la ele, fără să fi fost neapărat invitat. Iar cînd e vorba să se certe cu "preopinenţii", apoi să te ţii nene! Dacă nu există încă oficial "Uraganul Băsescu", vina e doar a blegilor de meteorologi.

Ostenit, dar atît de marcat de ubicuitatea lui Băsescu, contemporanul meu se culcă, fericit, nefericit, indignat, murind de invidie, ori de extaz că a mai trecut o zi din viaţa lui. Dar nu oricum, ci cu sens! O altă zi cu Băsescu!

Că fără el, cine şi-ar putea imagina cum ar fi o zi din noua viaţă a lui Ivan Denisovici?