OCDE afirmă că Planul Biden va aduce un spor de 1% dezvoltării economice mondiale

Planul de stimulente economice al SUA, propus de preşedintele Joe Biden, a fost adoptat miercuri, după ce a primit votul final în Camera Reprezentanţilor, marcând, doar prin susţinerea democraţilor, un succes pentru liderul de la Casa Albă, care este în funcţie de 50 de zile. Planul primise sâmbătă votul Congresului, după anumite modificări făcute la varianta adoptată anterior de Camera Reprezentanţilor.

Planul de 1.900 de miliarde de dolari a fost aprobat cu 220 de voturi, împotrivă pronunţându-se 211 deputaţi, printre care şi un democrat. Niciun republican nu şi-a dat aprobarea pentru acest pachet de stimulente, despre care reprezentanţii partidului fostului preşedinte al SUA, Donald Trump, spun că nu este un plan de salvare şi nu satisface nevoile familiilor americane. Noul plan este al şaselea proiect de lege de ajutor adoptat de SUA în contextul pandemiei de Covid-19.

Preşedintele Joe Biden este aşteptat să promulge astăzi planul. După votul de miercuri, preşedintele comisiei bugetare din Camera Reprezentanţilor, John Yarmuth, a declarat: "Sunt extrem de mândru că vom trimite acest proiect de lege la Biroul preşedintelui Biden pentru promulgare. Am acţionat cu urgenţa pe care o cere această pandemie".

Amintim că democraţii voiau adoptarea pachetului de stimulente până în 14 martie, când expiră plata alocaţiilor de şomaj prelungită prin planul de ajutor precedent, al republicanului Trump.

Planul final, adoptat săptămâna aceasta, include plăţi directe către americani în valoare de 1.400 de dolari, plăţi săptămânale de 300 de dolari, până în 6 septembrie, 350 de miliarde de dolari pentru autorităţi centrale şi locale, aproximativ 130 de miliarde de dolari pentru redeschiderea şcolilor, 49 de miliarde de dolari pentru testarea şi cercetarea Covid-19, 14 miliarde de dolari pentru distribuirea vaccinurilor.

Propunerea de creştere a salariului minim naţional de la 7,25 dolari la 15 dolari pe oră a fost discutat în Senat, dar nu a intrat în versiunea finală a proiectului de lege.

Potrivit Casei Albe, acest pachet, considerat "istoric", va crea peste 7 milioane de noi locuri de muncă în 2021, va face asistenţa medicală mai accesibilă, salvând în acelaşi timp vieţi datorită ajutorului pentru vaccinarea generalizată.

• Pachetul de stimulente - "bani ieftini"

Pachetul se stimulente fiscale care a fost adoptat recent în SUA va pune capăt politicilor de susţinere prin "bani ieftini şi programe neconvenţionale de cumpărare a activelor", scrie Financial Times (FT), amintind că în deceniul de după criza financiară din 2008-2009, politica monetară devenise singura alegere a factorilor de decizie. Conform sursei, această schimbare va avea o semnificaţie dincolo de graniţele Americii.

Cele mai recente estimări lansate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată că programul de cheltuieli guvernamentale al preşedintelui Biden, care reprezintă 8,5% din venitul naţional al Statelor Unite, împreună cu extinderea eforturilor de vaccinare împotriva Covid, vor creşte PIB-ul global cu 1%, în acest an. OCDE anticipează că economia mondială va avea o expansiune de 5,6% în acest an, după declinul de anul trecut, generat de efectele pandemiei. Previziunea anterioară a OCDE, lansată în decembrie anul trecut, arăta un plus de 4,2% pentru economia lumii, în 2021.

• FT: Uşă deschisă pentru creşterea dobânzilor lumii

O economie americană în plină expansiune se va "revărsa", prin cerere, asupra restului lumii, în special asupra vecinilor săi, care sunt cei mai importanţi parteneri comerciali ai SUA - Mexic şi Canada -, dar şi asupra economiilor orientate spre export din Asia de Est şi Europa, notează FT.

Conform sursei, pentru economiile avansate, care se împrumută în monede proprii, implicaţiile unei creşteri mai rapide în SUA sunt aproape în totalitate pozitive, şi anume: sporirea exporturilor potenţiale şi susţinerea sentimentului de risc, care stimulează investiţiile.

Însă, o supraîncălzire a SUA - dacă cererea mare de bunuri şi servicii va duce la constrângeri de capacitate şi va provoca o inflaţie mai mare - ar putea să genereze rate ale dobânzilor mai mari la nivel global. Potrivit FT, investitorii pariază că banca centrală a SUA (Rezerva Federală - Fed) fie va fi nevoită să crească dobânzile ca să elimine presiunile inflaţioniste, fie se va simţi confortabil şi va înlătura stimulentele pe măsură ce economia şi piaţa muncii îşi revin.

FT atrage atenţia că Banca Centrală Europeană (BCE) este deja îngrijorată de faptul că o astfel de politică a Fed ar putea creşte costurile de finanţare, reducând eficacitatea eforturilor de stimulare într-o regiune în care politica monetară rămâne de departe cea mai mare formă de susţinere.

Totodată, conform sursei, ţările mai sărace, care fac eforturi să împrumute în propriile valute, se vor adapta mai greu la creşterea costurilor cu dobânzile. Majorarea ratelor dobânzilor va inversa unele fluxuri de capital care au finanţat economiile fragile şi au susţinut dolarul, mai ales dacă redresarea SUA va fi în dezacord cu evoluţia altor ţări bogate, potrivit FT.

Cele mai expuse ţări se află astăzi într-o poziţie mai bună decât în 2013, când Fed a sugerat că va începe să reducă ritmul achiziţiilor de active, iar monedele pieţelor emergente au scăzut. Multe dintre acestea şi-au constituit rezerve ca să se protejeze împotriva ieşirilor de capital şi ca să-şi reducă dependenţa de finanţare externă (denominată în dolari).

Cu toate acestea, notează FT, pentru multe ţări sărace, creşterea ratelor dobânzilor se va face simţită prin deficite guvernamentale şi deficite de cont curent mai mari, iar în contextul unor costuri ridicate cu dobânzile, unele guverne vor avea dificultăţi în acoperirea poverii datoriei.